(postat 11 noiembrie 2006)
sunt doar 365 de zile intr-un an, fiecare cu insemnatatea ei. ziua mea, ziua lui, ziua buna, ziua de salariu, duminici, zile de concediu, sfinti, 1 mai, 1 decembrie...
11 noiembrie este, pentru mine, o zi trista. imi reaminteste cu precadere de cat de egoista si lasa pot fi eu, cat de nedreapta este, uneori, viata asta...
de trei ani, in fiecare zi de azi, imi doresc sa fie urat afara. sa fie mohorat, sa fie frig, sa fie bruma, ploaie, bacovia. sa nu fie nimic care sa ma faca sa ma simt mai bine cu mine insami si sa-mi simt vina si regretele pe de-a intregul.
e prima sambata de 11 noiembrie de atunci, insa... si, cred, prima zi cu soare. a trebuit sa ies din casa pentru chestii domestice. si am constatat ca, oricata tristete m-ar invada astazi, oricate regrete, nu pot sa nu simt soarele asta, nu poate sa nu-mi placa, nu pot sa n-am chef de viata...
cred ca nu ne dam seama, dar ar trebui sa fim recunoscatori pentru faptul ca timpul vindeca, totusi, orice rana...
11 noiembrie este, pentru mine, o zi trista. imi reaminteste cu precadere de cat de egoista si lasa pot fi eu, cat de nedreapta este, uneori, viata asta...
de trei ani, in fiecare zi de azi, imi doresc sa fie urat afara. sa fie mohorat, sa fie frig, sa fie bruma, ploaie, bacovia. sa nu fie nimic care sa ma faca sa ma simt mai bine cu mine insami si sa-mi simt vina si regretele pe de-a intregul.
e prima sambata de 11 noiembrie de atunci, insa... si, cred, prima zi cu soare. a trebuit sa ies din casa pentru chestii domestice. si am constatat ca, oricata tristete m-ar invada astazi, oricate regrete, nu pot sa nu simt soarele asta, nu poate sa nu-mi placa, nu pot sa n-am chef de viata...
cred ca nu ne dam seama, dar ar trebui sa fim recunoscatori pentru faptul ca timpul vindeca, totusi, orice rana...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu