Sunday March 4, 2007 - 11:52am
aveam aproape un an cand s-a petrecut cutremurul din '77, nu am amintiri de-atunci. eram acasa, in patutul meu de copil, genul ala care are plasa in laterale. imi aduc aminte de patul asta, cred ca am dormit in el pana am crescut prea mare sa mai incap. imi amintesc ca'l coloram cu carioci.
la cutremur, mama s-a panicat. asa e ea. asa e si acum: daca se intampla ceva grav se blocheaza. s-au dus, impreuna cu bona pe care o aveam, la mine in camera, sa ma ia de-acolo. tata, erou cum e, a incercat sa sustina biblioteca masiva (genul vitrina, cu cristal), l-a tras mama, altfel l-ar fi strivit. nica, bona, m-a luat din patut in ultimul moment: biblioteca pe care tata n-a putut s-o tina s-a prabusit, un maldar de sticla si carti a ajuns in patutul meu.. as fi murit daca nica nu apuca sa ma ia de-acolo. a fost vanata cateva saptamani: se'asezase intre biblioteca si mine. daca nu era nica, eram doar o amintire trista acum.
dupa cutremur s-au dus la o prietena a mamei care statea la casa pe o strada de langa parculetul de pe cuza, la cateva minute de noi. zapacita cum era, mama nu s-a gandit decat cum sa ma scoata mai repede din casa si n-a mai avut vreme sa ma imbrace pentru afara. in drum spre iesire, totusi, a luat presul de la usa, si cu ala m-a invelit pana am ajuns la prietena ei.
rad de mama si-acum pe chestia asta si'i spun ca ar trebui sa sa'mi schimbe numele in cleopatra, daca de mica m-au infasurat intr-un covor. tata, profesor de istorie, mustaceste si zice ca mi'a ales bine numele (de fapt, pe mine ma cheama ruxandra, ca pe fata lui vasile lupu.. ) si prefera totusi sa ma marit din dragoste decat sa ma omoare vreo vipera.
ai mei n-au mai pus niciodata geam la biblioteca, iar presul s-a pierdut pe undeva..
la cutremur, mama s-a panicat. asa e ea. asa e si acum: daca se intampla ceva grav se blocheaza. s-au dus, impreuna cu bona pe care o aveam, la mine in camera, sa ma ia de-acolo. tata, erou cum e, a incercat sa sustina biblioteca masiva (genul vitrina, cu cristal), l-a tras mama, altfel l-ar fi strivit. nica, bona, m-a luat din patut in ultimul moment: biblioteca pe care tata n-a putut s-o tina s-a prabusit, un maldar de sticla si carti a ajuns in patutul meu.. as fi murit daca nica nu apuca sa ma ia de-acolo. a fost vanata cateva saptamani: se'asezase intre biblioteca si mine. daca nu era nica, eram doar o amintire trista acum.
dupa cutremur s-au dus la o prietena a mamei care statea la casa pe o strada de langa parculetul de pe cuza, la cateva minute de noi. zapacita cum era, mama nu s-a gandit decat cum sa ma scoata mai repede din casa si n-a mai avut vreme sa ma imbrace pentru afara. in drum spre iesire, totusi, a luat presul de la usa, si cu ala m-a invelit pana am ajuns la prietena ei.
rad de mama si-acum pe chestia asta si'i spun ca ar trebui sa sa'mi schimbe numele in cleopatra, daca de mica m-au infasurat intr-un covor. tata, profesor de istorie, mustaceste si zice ca mi'a ales bine numele (de fapt, pe mine ma cheama ruxandra, ca pe fata lui vasile lupu.. ) si prefera totusi sa ma marit din dragoste decat sa ma omoare vreo vipera.
ai mei n-au mai pus niciodata geam la biblioteca, iar presul s-a pierdut pe undeva..
Un comentariu:
ma indragostesc..tot mai mult...de fiinta din tine....ma enervezi:)) existi? cum poti fi atat de dulce?
Trimiteți un comentariu