Tuesday May 1, 2007 - 01:51am
dupa ce azi la bunica'mea am facut gratar si am mancat carne cat pentru o luna intreaga, seara ce credeti c'am avut pofta sa mananc?
biftec tartar! (la casa romana, de departe nu cel mai bun ever)
da' ce'am, bai, frate?!!
luni, 15 decembrie 2008
Monday April 30, 2007 - 07:24pm
azi am fost la buftea, la bunica'mea. noi ii zicem darly, de la darling, ca ni'i draga. darly are 89 de ani si spune poezii de minulescu, si'a cunoscut sotul la un bal, s-a maritat in ianuarie si n'a vrut altfel decat cu buchet de liliac alb asa ca bunicul meu, care a adorat'o, i'a adus liliac alb.
liliac alb am si eu acasa acum, un brat, si mov si nitel din ala batut, si stanjenei mov si unu, numa' unu, alb. sunt frumoase, florile mele.
darly, cu care seman mai mult decat cu mama, are o curte ca o jungla. nu taie iarba, are copaci de toate felurile plantati care pe unde, cateva fire de vie, multa zmeura, liliac alb, mov si batut, o padure de stanjenei si'un tei care'i cel mai inalt de pe strada. are si un catel, eu ii zic idiotul, pentru ca m'a capsat odata, cand eram amandoi mai mici si nu pot sa'l sufar!
acuma a mai aparut o catelusa, un fel de setter englezesc (alb cu negru), cu cinci mogaldete dupa ea. am botezat'o papusa, e tare scumpa si, desi sperioasa, am reusit sa ne imprietenim si m'a lasat s'o trag nitel de blana pana i-am scos toti ciulinii pe care-i adunase.
am facut gratar si cred ca mi'am mancat toata portia de carne pe luna mai (cu toate ca si papusa a avut parte de un adevarat festin)!
luli, ti-am adus o crenguta cu corcoduse rosii! ciresele au crescut prea putin deocamdata :)
apropo de flori: stie cineva de ce unora li se zice "batute"??
azi am fost la buftea, la bunica'mea. noi ii zicem darly, de la darling, ca ni'i draga. darly are 89 de ani si spune poezii de minulescu, si'a cunoscut sotul la un bal, s-a maritat in ianuarie si n'a vrut altfel decat cu buchet de liliac alb asa ca bunicul meu, care a adorat'o, i'a adus liliac alb.
liliac alb am si eu acasa acum, un brat, si mov si nitel din ala batut, si stanjenei mov si unu, numa' unu, alb. sunt frumoase, florile mele.
darly, cu care seman mai mult decat cu mama, are o curte ca o jungla. nu taie iarba, are copaci de toate felurile plantati care pe unde, cateva fire de vie, multa zmeura, liliac alb, mov si batut, o padure de stanjenei si'un tei care'i cel mai inalt de pe strada. are si un catel, eu ii zic idiotul, pentru ca m'a capsat odata, cand eram amandoi mai mici si nu pot sa'l sufar!
acuma a mai aparut o catelusa, un fel de setter englezesc (alb cu negru), cu cinci mogaldete dupa ea. am botezat'o papusa, e tare scumpa si, desi sperioasa, am reusit sa ne imprietenim si m'a lasat s'o trag nitel de blana pana i-am scos toti ciulinii pe care-i adunase.
am facut gratar si cred ca mi'am mancat toata portia de carne pe luna mai (cu toate ca si papusa a avut parte de un adevarat festin)!
luli, ti-am adus o crenguta cu corcoduse rosii! ciresele au crescut prea putin deocamdata :)
apropo de flori: stie cineva de ce unora li se zice "batute"??
anunturi
Monday April 30, 2007 - 09:28am
motan tembel, fugareste prin casa o lacramioara sutita din vaza. il declar dragut.
fata cu parul padure bea cafeaua si se duce la bunica. o declar cumintica!
soarele se bate cu norii, le'am zis sa nu ploua. rog seriozitate.
laptop ramane acasa pe motive de lene. il declar prea serios!
in fine, in fata blocului (sau in spate?, nu'mi dau prea bine seama):
sticle goale cumparaaaaaaaam!
motan tembel, fugareste prin casa o lacramioara sutita din vaza. il declar dragut.
fata cu parul padure bea cafeaua si se duce la bunica. o declar cumintica!
soarele se bate cu norii, le'am zis sa nu ploua. rog seriozitate.
laptop ramane acasa pe motive de lene. il declar prea serios!
in fine, in fata blocului (sau in spate?, nu'mi dau prea bine seama):
sticle goale cumparaaaaaaaam!
a fish is a fish... or not?
Sunday April 29, 2007 - 05:56pm
treaba'i simpla. iei niste peste. file, sa nu te'ncurce la oase. de ton, ca e usor de pacalit cu arome.
tai bucati cam cat o carte de joc. le trantesti intr'o oala (poate sa fie si portocalie, pestele nu zice nimica). peste peshte, deci, pui niste frunze de dafin (daca's proaspete e si mai bine), niste piper de macar doua culori (alb si verde am pus eu), sare ca'n bucate, un pic de miere (da' un pic, numa!) usturoi (o haita de catei, asa), suc de la lamaie si pe urma arunci si jumatate de lamaie stoarsa taiata in bucati, dar nu prea mici sa fie bucatile, cateva stafide (nush de ce, m'am impiedicat de ele), ulei de masline si cam doua cepe respectabile si rosii, taiate, cum altfel?, solzisori, si mai arunca si vinul ala alb, cat ti-a mai ramas in sticla, asa pret de un pahar, nu mai mult. restul poti sa'l bei! despre cuisoare'am zis? daca ai, bate si doua cuisoare in amestec, sa fie!
lasa grozavia la frigider pret de vreo doo ore, asa, nu prea mult, sa nu uite pestele de sine. intre timp incalzeste cuptorul de numa', sa duduie de fierbinteala. dupa doua ore, scoate ceapa, ca mai avem treaba cu ea. oala pune'o la cuptorul cel fierbinte, pune intr'insa si'o cana cu apa, da focul mic mic. las' acolo cam juma de ora, daca nu si mai putin.
ceapa ametita scoate'o, scurge'o si frige'o'n teflon, fara grasime, doar cat sa fie rumenita nitelus.
dupa ce ai fiert la cuptor pestele'n suc propriu, ia-l de-acolo, scurge'l si'apoi frige'l la tigaie, tot teflon, tot fara grasime. asezi bucatile in farfurie, nitelus imprastiate, dimpreuna cu orez (nu suporta alta garnitura) si solzii de ceapa. pe deasupra pui nitel sos din oala de la inceput si mai pui un dram de lamaie. si gata. poti sa pui si niste sos de soia daca nu poti al'fel, ori un sos de tomate mai iute, sa te piste la limba!
sony zice ca e bun.
PS daca ai un pic de somon afumat poti pune si dintr'acela in oala. da' nu mult.
treaba'i simpla. iei niste peste. file, sa nu te'ncurce la oase. de ton, ca e usor de pacalit cu arome.
tai bucati cam cat o carte de joc. le trantesti intr'o oala (poate sa fie si portocalie, pestele nu zice nimica). peste peshte, deci, pui niste frunze de dafin (daca's proaspete e si mai bine), niste piper de macar doua culori (alb si verde am pus eu), sare ca'n bucate, un pic de miere (da' un pic, numa!) usturoi (o haita de catei, asa), suc de la lamaie si pe urma arunci si jumatate de lamaie stoarsa taiata in bucati, dar nu prea mici sa fie bucatile, cateva stafide (nush de ce, m'am impiedicat de ele), ulei de masline si cam doua cepe respectabile si rosii, taiate, cum altfel?, solzisori, si mai arunca si vinul ala alb, cat ti-a mai ramas in sticla, asa pret de un pahar, nu mai mult. restul poti sa'l bei! despre cuisoare'am zis? daca ai, bate si doua cuisoare in amestec, sa fie!
lasa grozavia la frigider pret de vreo doo ore, asa, nu prea mult, sa nu uite pestele de sine. intre timp incalzeste cuptorul de numa', sa duduie de fierbinteala. dupa doua ore, scoate ceapa, ca mai avem treaba cu ea. oala pune'o la cuptorul cel fierbinte, pune intr'insa si'o cana cu apa, da focul mic mic. las' acolo cam juma de ora, daca nu si mai putin.
ceapa ametita scoate'o, scurge'o si frige'o'n teflon, fara grasime, doar cat sa fie rumenita nitelus.
dupa ce ai fiert la cuptor pestele'n suc propriu, ia-l de-acolo, scurge'l si'apoi frige'l la tigaie, tot teflon, tot fara grasime. asezi bucatile in farfurie, nitelus imprastiate, dimpreuna cu orez (nu suporta alta garnitura) si solzii de ceapa. pe deasupra pui nitel sos din oala de la inceput si mai pui un dram de lamaie. si gata. poti sa pui si niste sos de soia daca nu poti al'fel, ori un sos de tomate mai iute, sa te piste la limba!
sony zice ca e bun.
PS daca ai un pic de somon afumat poti pune si dintr'acela in oala. da' nu mult.
something really stupid
Sunday April 29, 2007 - 04:09pm
afara sta sa furtuna. nush daca vine sau nu, da' asa si trebuie: sa nu stii. doar sa reusesti sa zambesti cand vezi pungile fugarindu'se prin praf. nu mult sa zambesti, doar un pic ajunge. enjoy!
afara sta sa furtuna. nush daca vine sau nu, da' asa si trebuie: sa nu stii. doar sa reusesti sa zambesti cand vezi pungile fugarindu'se prin praf. nu mult sa zambesti, doar un pic ajunge. enjoy!
cauza/efect - fun science!
Sunday April 29, 2007 - 01:50pm
cand nu tin musai sa remarc faptul ca telefonul, vorba cantecului, nu mai suna, il trec pe silent. asa se explica faptul ca n'am auzit cand m'au sunat din redactie. si nici bip-bip-ul de sms.
fenomenul stiintific se refera la sms si la legatura directa intre acesta si urmatoarele manifestari cu iz fiziologic de tip uman: muschii faciali s-au catarat brusc spre tample, atragand dupa sine ditai ranjetul, pulsul s-a accelerat ca la formula 1 a pulsurilor si, desi nu's sigura de asta, mi se pare ca'n ochi am niste sclipici.
am incercat sa cant in timp ce ma spalam pe dinti, am cantat de'a binelea in timp ce'mi faceam dusul si cafeaua, iar dupa aia chiar am pus niste muzica si am si dansat nitel alaturea de motanul numit sony care, de voie, nevoie sau foame, topaie si dansul!
in playlistul atent ales, donna summer - hot stuff, muah! enjoy!
cand nu tin musai sa remarc faptul ca telefonul, vorba cantecului, nu mai suna, il trec pe silent. asa se explica faptul ca n'am auzit cand m'au sunat din redactie. si nici bip-bip-ul de sms.
fenomenul stiintific se refera la sms si la legatura directa intre acesta si urmatoarele manifestari cu iz fiziologic de tip uman: muschii faciali s-au catarat brusc spre tample, atragand dupa sine ditai ranjetul, pulsul s-a accelerat ca la formula 1 a pulsurilor si, desi nu's sigura de asta, mi se pare ca'n ochi am niste sclipici.
am incercat sa cant in timp ce ma spalam pe dinti, am cantat de'a binelea in timp ce'mi faceam dusul si cafeaua, iar dupa aia chiar am pus niste muzica si am si dansat nitel alaturea de motanul numit sony care, de voie, nevoie sau foame, topaie si dansul!
in playlistul atent ales, donna summer - hot stuff, muah! enjoy!
to day
Saturday April 28, 2007 - 03:12pm
due to my twist sense of humor, last night i had champagne. i had some mumm, but i choosed the angelli bottle. the weather forecast is not worth the mumm. than i surrounded the city by car, four hours driving (i wasn't driving). a cat puzzle in a kinder egg (3 yrs age puzzles seem to be very complicated for me these days), some dinu olarasu
today, some coffee than going out on a quick date with the girls, for clothes browsing. i got me a nice fluffy sweater with a big hood (yes, i know. but i'm cold due to the weather forecast), an incredible black silk front dress (with a single big flower in beije and grey tones, painted by some untalented, fast or undecided painter), a pink top and a blue shirt. nice, all of them
back home. still sun outside, still too many ppl in the city. house is quiet although untidy. i'll be on the sofa, with ashtray and cigs close, watching movies. cat's in the balcony, chasing some sun beams.
i might even wash the dishes or change the bulb in the kithen. but no one is to hold their breath waiting for me to do that, ok?
to day, at least.
alive.
not kicking.
later edit (Su, 19.55): just changed the damn light bulb!
buletin meteo
Friday April 27, 2007 - 10:12pm
iubirea noastra sta sub semn ridicol:
un vant de dor de duca o indoaie,
pe marea ochilor trec nori de ploaie
si vantul se strecoara prin ventricol.
in glas domina viciul unui crivat,
curentii urii-au stins boarea de gluma,
cuvintele pe buze lasa bruma.
mi-s toate contra, toate impotriva-ti.
te las in nordul cu dezastre multe
si plec spre alte puncte cardinale
asa, e pentru amandoi mai logic.
vreau soare-n restul vietii mele scurte
(in schimbul nebulozitatii tale)
vreau, deci, alt buletin meteorologic.
un vant de dor de duca o indoaie,
pe marea ochilor trec nori de ploaie
si vantul se strecoara prin ventricol.
in glas domina viciul unui crivat,
curentii urii-au stins boarea de gluma,
cuvintele pe buze lasa bruma.
mi-s toate contra, toate impotriva-ti.
te las in nordul cu dezastre multe
si plec spre alte puncte cardinale
asa, e pentru amandoi mai logic.
vreau soare-n restul vietii mele scurte
(in schimbul nebulozitatii tale)
vreau, deci, alt buletin meteorologic.
raluca din noi (2) - eu am omorat'o
Friday April 27, 2007 - 01:21am
am citit postul lui patrastefan despre moartea ralucai stroescu si m'au apucat dracii!
eu n'am avut revelatia acestei morti insa am avut'o pe aceea a faptului ca inteleg prea bine aceasta "viata", ce'a trait ea. toata lumea s-a isterizat: vaaaai, a murit de epuizare.
nu, ma! fata asta a murit pentru ca i-a fost frica sa iasa din rand, pentru ca a tipat, saraca, in e-mailul ala, ca nu mai poate, si nu mai putea! dar stii ce nu mai putea? nu mai putea sa se opreasca! si nu s-a dus nimeni s'o ia de par, de mana sau de orice, s'o'nchida intr'o casa, departe de lume, s'o hraneasca bine, sa'i puna filme bune de vazut si seriale oricat de tampite, sa'i arate ore intregi de video cu oameni pe strada, copaci, copii, musculite, martisoarele din romana, tigancile cu flori si tot ce dracu mai e cat de cat ok pe lumea asta! d'aia a murit!
a mai murit si pentru ca noi, ceilalti, toti (si sa n'aud ca nu'i asa, c'mon, cat de ipocriti sa fim?) alergam dupa cai verzi pe pereti, salarii mai mari, masini mai mari, case mai mari, pozitii mai inalte in societate si niste carpe mai bengoase! alergam dupa aprecierea celorlalti si e vina noastra, a tuturor, ca valorile noastre sunt atat de mici si meschine precum etichetele de la MNG si zara si LV sau CC ori emblema masinii.
raluca n'a murit. a fost omorata. eu am omorat'o! si tu! si tu! noi toti! am omorat'o pentru ca i-am pus "arma" in mana, am invatat'o cum sa apese pe tragaci, nu i-am spus ca poate fi letal si, nu in ultimul rand, pentru ca la finalul acestei farse nu i-am luat "arma" din mana si nu i-am spus ca'i o gluma proasta ci ne'am uitat senini cum moare ba chiar am facut si poante pe tema asta - vezi colegii care o sunau si faceau misto de ea ca'i la birou sambata
tu de cate ori ai intors capul si ti-ai spus "nu e treaba mea?", ha? de cate ori te'ai oprit pe strada sa'ntrebi ce'a patit pe cineva care plange? eu m'am oprit. dar de mult prea putine ori.
si, in fine, cate raluca stroescu trebuie sa mai moara ca sa ne pese? nu, nu de programul NOSTRU incarcat, nu de noi, tot de noi, egoisti si egocentrici ce suntem! sa ne pese de cei de langa noi!
am citit postul lui patrastefan despre moartea ralucai stroescu si m'au apucat dracii!
eu n'am avut revelatia acestei morti insa am avut'o pe aceea a faptului ca inteleg prea bine aceasta "viata", ce'a trait ea. toata lumea s-a isterizat: vaaaai, a murit de epuizare.
nu, ma! fata asta a murit pentru ca i-a fost frica sa iasa din rand, pentru ca a tipat, saraca, in e-mailul ala, ca nu mai poate, si nu mai putea! dar stii ce nu mai putea? nu mai putea sa se opreasca! si nu s-a dus nimeni s'o ia de par, de mana sau de orice, s'o'nchida intr'o casa, departe de lume, s'o hraneasca bine, sa'i puna filme bune de vazut si seriale oricat de tampite, sa'i arate ore intregi de video cu oameni pe strada, copaci, copii, musculite, martisoarele din romana, tigancile cu flori si tot ce dracu mai e cat de cat ok pe lumea asta! d'aia a murit!
a mai murit si pentru ca noi, ceilalti, toti (si sa n'aud ca nu'i asa, c'mon, cat de ipocriti sa fim?) alergam dupa cai verzi pe pereti, salarii mai mari, masini mai mari, case mai mari, pozitii mai inalte in societate si niste carpe mai bengoase! alergam dupa aprecierea celorlalti si e vina noastra, a tuturor, ca valorile noastre sunt atat de mici si meschine precum etichetele de la MNG si zara si LV sau CC ori emblema masinii.
raluca n'a murit. a fost omorata. eu am omorat'o! si tu! si tu! noi toti! am omorat'o pentru ca i-am pus "arma" in mana, am invatat'o cum sa apese pe tragaci, nu i-am spus ca poate fi letal si, nu in ultimul rand, pentru ca la finalul acestei farse nu i-am luat "arma" din mana si nu i-am spus ca'i o gluma proasta ci ne'am uitat senini cum moare ba chiar am facut si poante pe tema asta - vezi colegii care o sunau si faceau misto de ea ca'i la birou sambata
tu de cate ori ai intors capul si ti-ai spus "nu e treaba mea?", ha? de cate ori te'ai oprit pe strada sa'ntrebi ce'a patit pe cineva care plange? eu m'am oprit. dar de mult prea putine ori.
si, in fine, cate raluca stroescu trebuie sa mai moara ca sa ne pese? nu, nu de programul NOSTRU incarcat, nu de noi, tot de noi, egoisti si egocentrici ce suntem! sa ne pese de cei de langa noi!
sa fie clar!
raluca din noi: copilariescoalajobcasatoriecopilratapensietristeteuitare
Thursday April 26, 2007 - 01:41am
am aflat ieri de istoria trista a ralucai stroescu. a murit de epuizare. si din nepasarea unor medici de la un centru medical care, dupa o perfuzie cu calciu, au trimis'o acasa. nu s-au uitat la ea ca era subnutrita, nu s-au uitat la ea ca pica din picioare. criza de hipocalcemie, diagnosticul de mers la sigur. o solutie salina, neste calciu si la revedere!
pe raluca n'am cunoscut'o. cunosc, insa, ce va sa insemne munca pana la epuizare si peste ea. munca pana la medicul neurolog care'ti spune sa'ti inchizi dracu telefonu macar cand esti la el in cabinet si sa stai naibii cuminte un pic si sa-i spui cat dormi, cat te relaxezi si cat muncesti si care'ti spune sa zici mersi ca ai migrene, ca organismul iti da, totusi, un semnal de alarma, iti spune ca l-ai isterizat, ca nu mai poate si ataca, la randul lui. munca pana la a'ti fi, anatomic, fiziologic, propriul dusman.
raluca muncea zilele si noptile si sambetele si duminicile la o firma de audit. muncea peste fisa postului, peste salariu, peste orele suplimentare, peste ea insasi mai ales. eu cred ca raluca a murit de nepasare. si a ei, dar a mea, a ta, a celor de la firma, a medicilor, a celor din jur. si mai cred ca cei care si-au spus ca treaba asta poate sa li se intample si lor vor ramane acolo unde sunt, continuand sa faca ce'au facut si pana acum: sa traga de ei intr'un ritm in care unicul lux devine somnul.
azi dimineata, in liftul vechi din casa presei, urcand spre birou, am avut iar senzatia aia cretina, un deja-vu si senzatia de claustrofobie pe care ti-o da cursul prestabilit (social) pentru viata fiecaruia dintre noi... copilariescoalajobcasatoriecopilratapensietristeteuitare
am aflat ieri de istoria trista a ralucai stroescu. a murit de epuizare. si din nepasarea unor medici de la un centru medical care, dupa o perfuzie cu calciu, au trimis'o acasa. nu s-au uitat la ea ca era subnutrita, nu s-au uitat la ea ca pica din picioare. criza de hipocalcemie, diagnosticul de mers la sigur. o solutie salina, neste calciu si la revedere!
pe raluca n'am cunoscut'o. cunosc, insa, ce va sa insemne munca pana la epuizare si peste ea. munca pana la medicul neurolog care'ti spune sa'ti inchizi dracu telefonu macar cand esti la el in cabinet si sa stai naibii cuminte un pic si sa-i spui cat dormi, cat te relaxezi si cat muncesti si care'ti spune sa zici mersi ca ai migrene, ca organismul iti da, totusi, un semnal de alarma, iti spune ca l-ai isterizat, ca nu mai poate si ataca, la randul lui. munca pana la a'ti fi, anatomic, fiziologic, propriul dusman.
raluca muncea zilele si noptile si sambetele si duminicile la o firma de audit. muncea peste fisa postului, peste salariu, peste orele suplimentare, peste ea insasi mai ales. eu cred ca raluca a murit de nepasare. si a ei, dar a mea, a ta, a celor de la firma, a medicilor, a celor din jur. si mai cred ca cei care si-au spus ca treaba asta poate sa li se intample si lor vor ramane acolo unde sunt, continuand sa faca ce'au facut si pana acum: sa traga de ei intr'un ritm in care unicul lux devine somnul.
azi dimineata, in liftul vechi din casa presei, urcand spre birou, am avut iar senzatia aia cretina, un deja-vu si senzatia de claustrofobie pe care ti-o da cursul prestabilit (social) pentru viata fiecaruia dintre noi... copilariescoalajobcasatoriecopilratapensietristeteuitare
hm..
Wednesday April 25, 2007 - 12:53am
centru medical bengos. am programare. la intrare, doua receptionere. par ocupate. in fine, una imi acorda un pic de atentie. ce programare? aha. cum va numiti? popescu? petrescu? tasteaza important la un computer cu monitor lcd. cum spuneati ca va numiti? in fine, imi indica ce numar are cabinetul si directia.
poftiti. ma ecografiaza si foloseste un termen medical extrem de complicat: "hm..". ma dau jos de pe pat, doctorita scrie raportul, asezata comod pe un scaun, in fata computerului. asistenta ei se aseaza, comod, pe scaunul din fata biroului si se joaca, absenta, cu un siret. eu stau in picioare. cam zece minute, pana scrie aia raportul. asistenta sta in continuare pe scaun si se joaca, absenta, cu un siret. imi venea s'o pocnesc si m-am abtinut cu greu sa intreb: ea, asistenta, de ce anume sufera de tre sa stea jos iara eu, pacienta, tre sa stau in picioare?
sufera de nesimtire acuta, dupa simptome. dar asta nu doare, damn it!
centru medical bengos. am programare. la intrare, doua receptionere. par ocupate. in fine, una imi acorda un pic de atentie. ce programare? aha. cum va numiti? popescu? petrescu? tasteaza important la un computer cu monitor lcd. cum spuneati ca va numiti? in fine, imi indica ce numar are cabinetul si directia.
poftiti. ma ecografiaza si foloseste un termen medical extrem de complicat: "hm..". ma dau jos de pe pat, doctorita scrie raportul, asezata comod pe un scaun, in fata computerului. asistenta ei se aseaza, comod, pe scaunul din fata biroului si se joaca, absenta, cu un siret. eu stau in picioare. cam zece minute, pana scrie aia raportul. asistenta sta in continuare pe scaun si se joaca, absenta, cu un siret. imi venea s'o pocnesc si m-am abtinut cu greu sa intreb: ea, asistenta, de ce anume sufera de tre sa stea jos iara eu, pacienta, tre sa stau in picioare?
sufera de nesimtire acuta, dupa simptome. dar asta nu doare, damn it!
care este, da' fericit va transmit!
Tuesday April 24, 2007 - 09:46am
probabil din pricina faptului c-a experimentat chiulul intensiv cand erea el mic si la scoala, elevul vanghelie n'a numarat cum trebuie cate suflete are in sectorul (5) de'l pastoreste si a comandat cu mult mai multe felicitari de pasti - care nu este, ci care a fost. care a fost de vreo doua saptamani adica.
asa stand lucrurile, aseara, cand am ajuns acasa, in cutia mea postala din sectorul 1 ma astepta un plic alb, lipit, in care se afla o felicitare de la pretenul vanghelie. fotografia, un colaj executat in PS, nu ie chiar de prost gust, in sensul ca, in mod neasteptat, oole nu's decorate cu paiete!
textul e scris cu italice si fara diacritice dupa cum urmeaza: "Sfanta sarbatoare a invierii Domnului, imi ofera prilejul de a va transmite Un Paste Fericit, multa sanatate, liniste sufleteasca si speranta unui viitor mai bun! Cu prietenie, Daniel Marian Vanghelie"
care va sa zica in sectorul 5 se pune virgula intre subiectul sarbatoare si predicatul a oferi, se ureaza Un (adica unu' singur, acuma, atat!) Paste Fericit, inviere se scrie cu i mic. e, poate ca pana la anu' mai pune si el mana pe un almanahe, ceva, si mai invata niste gramatik kre este!
ba nu!
Tuesday April 24, 2007 - 01:20am
ia gata cu prostiile! azi se interzic ceasurile rele! am zis!
cautam versiunea cu nancy sinatra si uite peste ce'am dat! n'as fi putut rade mai tare, si de banderas si de puss in the boots si de cat de aiuristic suna orchestratia! daca'l urmariti cu atentie pe motan o sa vedeti cat e de fun pare sa ai coada cand esti biped! enjoy!
voi sa nu va puneti cizme azi, ca o sa fie caaald! si bine ;)
ia gata cu prostiile! azi se interzic ceasurile rele! am zis!
cautam versiunea cu nancy sinatra si uite peste ce'am dat! n'as fi putut rade mai tare, si de banderas si de puss in the boots si de cat de aiuristic suna orchestratia! daca'l urmariti cu atentie pe motan o sa vedeti cat e de fun pare sa ai coada cand esti biped! enjoy!
voi sa nu va puneti cizme azi, ca o sa fie caaald! si bine ;)
policromie
Monday April 23, 2007 - 10:39pm
Nu-i cer nimic...
Şi totuşi, dacă-ar vrea -
O, dac-ar vrea să-mi dea ce nu-i cer încă -
Ar face dintr-un lac o Marmara,
Şi dintr-un melc, un Sfinx săpat în stâncă.
Nu-i cer nimic...
Dar dacă-ar fi să-i cer
Ce-aş vrea să am şi ce-ar putea să-mi dea,
Aş picura-ntr-o cupă cu eter
Morfină
Şi i-aş cere-apoi aşa:
Dă-mi tot ce crezi că nu se poate da,
Dă-mi calmul blond al soarelui polar,
Dă-mi primul crepuscul pe Golgota
Şi primul armistiţiu planetar.
Dă-mi paradoxul frumuseţii tale,
Dă-mi prorocirea viselor rebele,
Dă-mi resemnarea strofelor banale
Şi controversa versurilor mele.
Dă-mi A.B.C. al vieţii subterane,
Dă-mi simfonia flautelor mute,
Dă-mi tălmăcirea buzelor profane
Şi rebusul icoanelor tăcute.
Dă-mi preţul primei victime-a femeii,
Dă-mi simbolul opalului şi-agatei,
Dă-mi ritmu-nveninat al Salomeii
Şi tusea-n fa minor a Traviatei.
Dă-mi Spleen-ul călătorilor pe apă,
Dă-mi spectrul verde-al zilelor de-apoi,
Dă-mi gravitatea morţilor spre groapă
Şi comicul funebrului convoi.
Dă-mi tot ce-n prima clipă risipeşti,
Şi tot ce-n clipa ultimă aduni.
Dă-mi fastul siluetelor regeşti
Şi perspectiva casei de nebuni...
Nu-i cer nimic.
Şi totuşi, dacă-ar vrea -
O, dacă-ar vrea să-mi dea ce nu-i cer încă! -
Ar face dintr-un lac o Marmara
Şi dintr-un melc, un Sfinx săpat în stâncă.
my white lies. again.
danone. schizofrenie cu gust de capsuni
Sunday April 22, 2007 - 12:21pm
plot: ea vine acasa. el, pe canapea, mananca un danone rozaliu. ea povesteste cum a busit rau masina. el ia o inghititura de danone si'i replica: "uite de'asta te iubesc eu pe tine", iar producatorul intareste faptul ca aceasta reactie e pricinuita de iaurtul rozaliu danone.
eu cred ca e ceva necurat cu danone asta. pai ce om normal - barbat sau femeie - ar reactiona in felul acesta cand partenerul de viata vine si-i spune c-a facut masina praf? omul din clipul nostru e senin ca un cer de vara si mai face si glumite cu copilul sau carauia ii spune ca planuita excursie cu masina "e in plop"!
din reclama asta mie imi rezulta faptul ca danone contine neste substante antianxiolitice (sau asa ceva) furnizate in cantitati industriale printre aromele de fructe din borcanele de plastic. cu alte cuvinte, daca mananci danone ti se aplatizeaza afectivul si te'apuca abulia! ambele, simptome cunoscute de schizofrenie!
date fiind acestea, as zice ca danone ar trebui administrat doar cu retata si musai sub atenta supraveghere medicala!
my white lies: viciul
Saturday April 21, 2007 - 11:17pm
acu' aproape trei ani era sa sar rau peste sfertul academic la un training (ceea ce poate ca nu era asa o problema daca n'as fi fost chiar trainerul!) din pricina ca nu mi se usca oja pe unghii! m'am enervat, am sters'o si nu mi-am mai lacuit unghiile de-atunci, cu exceptia vreunui eveniment tip nunta sau botez da' nici la alea toate!
am suferit de un soi de "sevraj" fiindca, dupa atatia ani de lacuit, unghiile mele nu aratau chiar ca'n reclame, ba dimpotriva. dar a trecut. mi se pare c'am castigat neste timp cu care sa fac ce vreau eu in loc sa sterg, sa lacuiesc, sa lacuiesc din nou si apoi din nou, cu lacul de fixare, si apoi sa astept macar juma de ora ca sa se usuce... manodopera pe care s'o sterg, din nou, peste cateva zile... neeeh! viata e prea scurta pentru asa ceva!
ei, azi am fost la o cununie si mi-am facut unghiile cu un liliachiu din sticluta primita de pasti de la oriflame, o culoare foarte frumoasa, eclipse ii zice. ma uitam la mainile mele si mi se parea ca nu's ale mele, asa, colorate. adineauri am sters lacul, constatand, in acelasi timp, ca s-a terminat acetona.
NB sa nu uit sa'mi iau o alta sticluta. asa, de control!
anemonele
Saturday April 21, 2007 - 04:21pm
zi inceputa abrupt. pe cand visam cu groaza ca nu stiu unde sa parchez masina rapita unui domn drag, am fost salvata din dilema, fireste, de sonerie. a telefonului:
- neata, te'ai trezit? - aaa, da' cat e ceasul? - 10 si 20, hai, trezeste'te si fa cafea! trec pe la tine'n juma de ora! - aaa, bine, hai
mi'a adus anemone. sunt incredibil de frumoase. rosii, portocalii si galbene. am crezut ca's lalele batute, apoi niste bujori pitici si salbatici, ei bine, nu! sunt a-ne-mo-ne!
am cercetat un pic si am descoperit ca anemonele inseamna vant in greaca si ca sunt din familia magnoliilor si ca trec repede. dar pana atunci... sunt minunate!
da' ce'am, bai, frate!
Saturday April 21, 2007 - 11:08am
acu doua luni am visat c'am furat masina lui tata. ma plimbam cu ea pe sest prin bucuresti si imi era teama sa nu ma opreasca politia.
az' noapte am visat, again, c'am furat o alta masina. adica o lasase aici, jos, in parcare, si eu am plecat hai hui cu ea, cu sentimentul clar ca n'aveam voie sa fac asta, si pe urma nu stiam unde s'o parkez, fiindca toate locurile de parcare de peste tot erau ocupate. nu stiu ce s-a mai intamplat dupa fiindca m'a trezit telefonul.
deci, iau masinile domnilor si ma plimb cu ele, noaptea, in vis! si n'am carnet! deci va rog sa luati aminte cum si pe unde circulati cand visati si, mai ales, pe unde va lasati masinile!
fireste, domnii astia doi carora le-am luat masinile pana acuma, 's importanti in ecuatia din viata mea, dar parca poti sa stii pe masina cui mi se pune pata cand dorm!
apropo! ce naiba va sa insemne cand visezi ca furi masini???
zise lupul
sha la la la la (red car)
Wednesday April 18, 2007 - 12:47pm
sha la la la la, you should hear what they say about you (cheat, cheat)
sony topaie in capul meu pe la opt jumate, cand a sunat deja ceasul, dar eu nu vreau sa ma trezesc. as vrea, de fapt, sa'mi trag pilota peste cap, sa'nchid toate ceasurile, pisicile, telefoanele, si sa dorm pana cand ma trezesc de bunavoie si nesilita de nimic.
they say, thay say, you'll never ever be true (cheat, cheat)
noroc ca's magnolii si liliaci pe drumul spre birou, doi ursuleti (unul pe cuza si unu in fata la triumf) , o politista blonda care presteaza blow job (adica fluiera, d'oh!) si o claxoneaza soferii, fata de la chiosc are pachetele de tigari pregatite, iar tipul din masina aia rosie (habar n'am ce marca e) cu care ma intersectez aproape zilnic - eu in taxi, el in masina rosie - m-a si salutat azi! si eu cantam sha la la la la, ca m'am molipsit de la callme, si mai cantam ceva, da' asta intr'un episod viitor!
si acuma o sa am o sedinta! uraa!
it doesn't matter what they say, i'm gonna sha la la la la anyway
my white lies
stirile serii
Tuesday April 17, 2007 - 11:44pm
stimati telespectatori, intrerupem serialul white lies pentru un scurt program informativ. iata, deci, stirile serii.
prima informatie vine din australia, unde mai multi cercetatori au realizat un studiu pe teme secsuale. studiul a concluzionat ca barbatii (cel putin cei australieni) simt oarecat nevoia de a fi dominati si disciplinati alunecand usor catre sado-maso, iar pentru unii o palma ferm aplicata peste fund echivaleaza cu placere in stare pura.
in urma acestor concluzii ma gandesc ca poate ciresel nu doreste mere ci doreste s'o enerveze pe ciresica pentru ca aceasta sa'l ia pur si simplu la palme! "o lupta'i viata deci te lupta" incepe sa capete accente tot mai interesante... oare sa se fi gandit biet cosbuc la ce vor sa descopere australienii multi ani mai tarziu? hm...
*
in aproximativ aceeasi directie, in sussex, o echipa de psihologi a realizat un studiu ale carui rezultate sustin ca ciocolata ar fi mai stimulanta pentru creier decat un french kiss. pe scurt, cercetatorii au monitorizat cerebral mai multe cupluri de tineri care au fost rugati sa tina o tableta de ciocolata sub limba pana incepe sa se topeasca dupa care au fost rugati sa se sarute folosind acelasi organ sub care au tinut ciocolata.
ma rog, britanicii ar spune orice ca sa defaimeze un produs francez cum e french kiss-ul si as putea sa jur ca ciocolata era una britanica.. stati sa verific. cadbury. dap, e englezeasca. poate ca asta ar putea fi o explicatie a rezultatelor... daca efectele ciocolatii n'ar fi fost inregistrate stiintific ca fiind de patru ori mai puternice decat cele ale sarutului.
partea cea mai rea e ca mie nu prea'mi place ciocolata... drept pentru care trebuie sa ma multumesc cu sarutul, nu? ei, da, asta e, "o lupta'i viata", ce sa fac?! daca ciocolata nu, macar miere sa fie!
stimati telespectatori, intrerupem serialul white lies pentru un scurt program informativ. iata, deci, stirile serii.
prima informatie vine din australia, unde mai multi cercetatori au realizat un studiu pe teme secsuale. studiul a concluzionat ca barbatii (cel putin cei australieni) simt oarecat nevoia de a fi dominati si disciplinati alunecand usor catre sado-maso, iar pentru unii o palma ferm aplicata peste fund echivaleaza cu placere in stare pura.
in urma acestor concluzii ma gandesc ca poate ciresel nu doreste mere ci doreste s'o enerveze pe ciresica pentru ca aceasta sa'l ia pur si simplu la palme! "o lupta'i viata deci te lupta" incepe sa capete accente tot mai interesante... oare sa se fi gandit biet cosbuc la ce vor sa descopere australienii multi ani mai tarziu? hm...
*
in aproximativ aceeasi directie, in sussex, o echipa de psihologi a realizat un studiu ale carui rezultate sustin ca ciocolata ar fi mai stimulanta pentru creier decat un french kiss. pe scurt, cercetatorii au monitorizat cerebral mai multe cupluri de tineri care au fost rugati sa tina o tableta de ciocolata sub limba pana incepe sa se topeasca dupa care au fost rugati sa se sarute folosind acelasi organ sub care au tinut ciocolata.
ma rog, britanicii ar spune orice ca sa defaimeze un produs francez cum e french kiss-ul si as putea sa jur ca ciocolata era una britanica.. stati sa verific. cadbury. dap, e englezeasca. poate ca asta ar putea fi o explicatie a rezultatelor... daca efectele ciocolatii n'ar fi fost inregistrate stiintific ca fiind de patru ori mai puternice decat cele ale sarutului.
partea cea mai rea e ca mie nu prea'mi place ciocolata... drept pentru care trebuie sa ma multumesc cu sarutul, nu? ei, da, asta e, "o lupta'i viata", ce sa fac?! daca ciocolata nu, macar miere sa fie!
just my luck!
Tuesday April 17, 2007 - 05:11pm
loteria: 6. biletul meu: 6
loteria: 12. biletul meu: 12
loteria 27. biletul meu: 27
loteria: 35. biletul meu: 34
loteria: 28. biletul meu: 26
loteria: 15. biletul meu: 18.
eu am pus numerele cu pixul, la nimereala. de unde rezulta ca am trecut, milimetric, pe langa un castig de vreo 10.000 de roni. aha. deci in dragoste... ok!
ele's white lies
Tuesday April 17, 2007 - 10:00am
ciresica are mere.
ciresel vine si cere.
ciresica nu se'ndura.
ciresel...
ei, da, ce poate face ciresel in aceasta situatie si de ce nu se indura ciresica sa'i dea si lui un mar ca in modelul biblic! si, nu in ultimul rand, de ce are ciresica mere in loc de cirese?
ciresel...
yi la radu sa merg, nu contez ciorapi lipiciosi!
Monday April 16, 2007 - 11:06pm
s-a votat ca tesator chinez yi care facut ea secs cu radu - put, ciorapi lipiciosi si cu xi - secs mai mic ca radu, nedecisa, scris la ziar bacau, eu cu cine raman? radu sau xi?
cititori blog ilinca spus ca greu decis, lumi propus vibrator poate este varianta, ilinca pus poll, cititori votat! radu castigat cu 12 voturi, la mustatz fata de vibrator care adunat 10 voturi. biet xi cu secs mai mic ca radu adun doar patru voturi.
tragi concluzie ca vibrator si secs mare crede cititori la 360. ilinca bulversat este, cum ciorapi lipiciosi se doreste castiga???
s-a votat ca tesator chinez yi care facut ea secs cu radu - put, ciorapi lipiciosi si cu xi - secs mai mic ca radu, nedecisa, scris la ziar bacau, eu cu cine raman? radu sau xi?
cititori blog ilinca spus ca greu decis, lumi propus vibrator poate este varianta, ilinca pus poll, cititori votat! radu castigat cu 12 voturi, la mustatz fata de vibrator care adunat 10 voturi. biet xi cu secs mai mic ca radu adun doar patru voturi.
tragi concluzie ca vibrator si secs mare crede cititori la 360. ilinca bulversat este, cum ciorapi lipiciosi se doreste castiga???
whitelies II
Monday April 16, 2007 - 01:58pm
n'o mai iubesc, am trecut peste relatia cu ea
(nb: asta vine undeva intre "fireste ca n'am uitat" si "tu esti minunata, eu sunt de vina")
cine, proasta aia? nenorocita aia care m'a inselat, care nu'mi dadea atentie, care s'a cacat in capul meu? tampita aia pentru care eram gata renunt la libertate, sa ma insor cu ea, sa'mi petrec concediul cu ea in bucovina in loc sa plec cu baietii la neptun! si dupa toate astea ea mi-a zis ca s-a inselat in privinta mea si ca ar prefera sa nu ne mai vedem si sa n'o mai sun niciodata? pe proasta aia s'o iubesc eu? nu, draga, sms'urile alea pe care i le-am trimis, alea 20 intr'o saptamana, da, nu inseamna nimic. vroiam doar sa'mi bat joc de ea. zau ca n'o mai iubesc, am trecut peste relatia cu ea.
(nb: asta vine undeva intre "fireste ca n'am uitat" si "tu esti minunata, eu sunt de vina")
cine, proasta aia? nenorocita aia care m'a inselat, care nu'mi dadea atentie, care s'a cacat in capul meu? tampita aia pentru care eram gata renunt la libertate, sa ma insor cu ea, sa'mi petrec concediul cu ea in bucovina in loc sa plec cu baietii la neptun! si dupa toate astea ea mi-a zis ca s-a inselat in privinta mea si ca ar prefera sa nu ne mai vedem si sa n'o mai sun niciodata? pe proasta aia s'o iubesc eu? nu, draga, sms'urile alea pe care i le-am trimis, alea 20 intr'o saptamana, da, nu inseamna nimic. vroiam doar sa'mi bat joc de ea. zau ca n'o mai iubesc, am trecut peste relatia cu ea.
nu te'am inselat niciodata
(nb: asta vine ca argument suprem, mai ales dupa "nu e ce crezi, pot sa'ti explic")
pai... e adevarat, nu te-am inselat! adica nu e ca si cum as fi fost la vreun concert de jazz fara tine! a, ca m'am mai culcat cu cate una-alta, e, da, dar asta nu se pune, pe unele, oricum, nici nu mai stiu cum le keama. doar pe colega aia de la firma, dar aleia i-au tras'o mai multi, nu era sa raman eu de prost, ce'ar fi zis baietii?! da' nu mi-a placut, sa stii! desi am mai incercat de cateva ori, doar ca sa vad cum e, intelegi. dar nu, in afara de asta nu te'am inselat niciodata.
(nb: asta vine ca argument suprem, mai ales dupa "nu e ce crezi, pot sa'ti explic")
pai... e adevarat, nu te-am inselat! adica nu e ca si cum as fi fost la vreun concert de jazz fara tine! a, ca m'am mai culcat cu cate una-alta, e, da, dar asta nu se pune, pe unele, oricum, nici nu mai stiu cum le keama. doar pe colega aia de la firma, dar aleia i-au tras'o mai multi, nu era sa raman eu de prost, ce'ar fi zis baietii?! da' nu mi-a placut, sa stii! desi am mai incercat de cateva ori, doar ca sa vad cum e, intelegi. dar nu, in afara de asta nu te'am inselat niciodata.
iar verigheta nu prea o port pentru ca mi se pare ca'i un pic larga. dar ce conteaza asta, iubirea vietii mele, tu stii foarte bine ca nu ma uit la altele, sunt un sot model, te respect enorm si doar pe tine te iubesc!
white lies I
Monday April 16, 2007 - 12:52am
am vrut sa te sun, dar n'am avut timp
nu, de fapt, n'am vrut sa te sun. si chiar ma intreb cum dracu ai facut rost de numarul meu! ti'am cerut numarul doar ca sa-l am acolo, in agenda, poate ca'ntr'o seara sunt destul de disperat (sau de beat) ca sa te sun. poate ti-o tragi. dar, sincer, am vrut sa te sun, dar n'am avut timp.
nu, de fapt, n'am vrut sa te sun. si chiar ma intreb cum dracu ai facut rost de numarul meu! ti'am cerut numarul doar ca sa-l am acolo, in agenda, poate ca'ntr'o seara sunt destul de disperat (sau de beat) ca sa te sun. poate ti-o tragi. dar, sincer, am vrut sa te sun, dar n'am avut timp.
fireste ca stiam ca e aniversarea noastra!
stiam pe dracu, habar n'aveam, sunt un ignorant si nu ma intereseaza porcariile astea! auzi, aniversare de opt saptamani! dar nu pot sa admit asa ceva, ca doar nu's prost sa stric bunatate de seara in care sa ne'o tragem si sa nu'mi faci capul calendar, asa ca fireste ca stiam!
stiam pe dracu, habar n'aveam, sunt un ignorant si nu ma intereseaza porcariile astea! auzi, aniversare de opt saptamani! dar nu pot sa admit asa ceva, ca doar nu's prost sa stric bunatate de seara in care sa ne'o tragem si sa nu'mi faci capul calendar, asa ca fireste ca stiam!
nu, tu esti minunata, eu sunt de vina!
fireste ca eu nu sunt de vina! iti amintesti cine pe cine a sunat de la inceput? tu ai sunat! e vina ta, nu incape discutie! si nu mi'e taman rau cu tine, ba chiar s-ar putea sa ma intorc, insa acuma vreau sa ma distrez vreo trei saptamani cu baietii la mare si n'am chef sa ma suni. si, oricum, te'ai ingrasat doua kile si uite, ti se vad radacinile! dar m'am mutat deja la tine si cred ca, de fapt, tu esti minunata, eu sunt de vina!
fireste ca eu nu sunt de vina! iti amintesti cine pe cine a sunat de la inceput? tu ai sunat! e vina ta, nu incape discutie! si nu mi'e taman rau cu tine, ba chiar s-ar putea sa ma intorc, insa acuma vreau sa ma distrez vreo trei saptamani cu baietii la mare si n'am chef sa ma suni. si, oricum, te'ai ingrasat doua kile si uite, ti se vad radacinile! dar m'am mutat deja la tine si cred ca, de fapt, tu esti minunata, eu sunt de vina!
draga, nu e ce crezi, pot sa'ti explic
ba exact asta e, ne'o trageam la greu cand ai intrat tu pe usa! ce dracu, esti tampita? cum sa fac meditatii la franceza?! da' ne'am casatorit, apartamentul e al tau, si unde dracu' sa ma duc, aici e cald si frumos, e curat, ai plasma si sistemul asta meserias de sunet, chiar daca tu asculti tot timpul prostia aia de jazz! asa ca nu e ce crezi, pot sa'ti explic.
later edit: ma scuzati, uitasem de n'o mai iubesc, am trecut peste relatia cu ea si de nu te'am inselat niciodata. le traduc maine la cafea :)
carti si carticele
Saturday April 14, 2007 - 11:30pm
primele au fost cartile cartonate, cu pisoiasul tumba ("tumba pe lume'abia ivit/s'o cunoasca a pornit") si capriorul bitza ("ia te uita, bitzule/ti-au crescut cornitele"), mai tin minte si azi versurile!
au urmat cartile autorilor rusi, majoritatea cu hard cover. cartea portocalie, pierduta, cu cinci povesti cu animale, mai tin minte doar ca una era cu un tigru, vaska, alta c'o vulpe, si parca alta si cu doi lupi, frati. tot din seria autori rusi a mai fost cartea cu lumea circului, "poftiti in arena!"
singur pe lume, ispirescu si fratii grimm, povesti nemuritoare (din colectie bpt), legendele olimpului, povestiri istorice. ah, si cartea aia... cum ii zicea? povestea aventuroasa a buratinei, o papusa fetita din lemn, pe care, alaturi de buratino, au vrut s'o fure niste oameni rai iara buratino/pinocchio a salvat'o!
alice in tara minunilor, muc cel mic, printul fericit, povestile lui andersen si ale lui vladimir colin, dar si istorisirile lui bajenaru, cismigiu & co, aventurile lui habarnam, ciresarii - mai tine minte cineva filmul "aripi de zapada" cu muzica alifantisului?
scrisoarea lunii
Friday April 13, 2007 - 07:39pm
eu am primit foto pe mail, asa ca nu stiu unde si cand a aparut, insa n'am putut sa va las sa ratati asa ceva!
mare dilema, dom'le! dara eu zic asa: radu poate sa'si cumpere ciorapi curati de la chinez, insa chinezul nu poate sa'si cumpere secs mare de la radu. parerea mea!
mare dilema, dom'le! dara eu zic asa: radu poate sa'si cumpere ciorapi curati de la chinez, insa chinezul nu poate sa'si cumpere secs mare de la radu. parerea mea!
in care se'arata cum sabina a ucis PR-ul
Friday April 13, 2007 - 11:06am
n'o sa fac acum polologhia comunicatului de presa, mai ales ca mi-am propus un blog fara prea multe conotatii profesionale. dar cand primesc comunicate ca cel ce voi sa vi'l redau, nu ma pot abtine sa nu'mi pun mainile in cap de cata prostie se exista in domeniul asta, al PR-ului... daca tanti care semneaza acest... comunicat poate fi creditata atat de mult - eu nu cred!
Trimite-ti un ultim bun ramas printr-o coroana funerara
inca din titlu, comunicatul bulverseaza. cum adica sa'mi trimit eu mie un ultim bun ramas? si ce sa scriu? "ruxo, daca ma mai enervezi, eu, ilinca, imi iau blogul si te las"... cum "trimite'ti"? hellooooooo, grammar basis!
AccesoriiFunerare.com vine in intampinarea celor care trec printr-un moment dificil. Cu un singur click puteti rezolva toate problemele ce apar odata cu decesul cuiva apropiat. cum adica cu un singur click? astia's nebuni? inumani? insensibili? inconstienti? adica, fireste, toate problemele legate de pierderea cuiva drag tin, fireste, doar de accesoriile funerare!
Astfel fiecare coroana poate fi personalizata: alegand florile si culorile dorite, adaugarea unui obiect personalizat ca ornament sau selectarea unui design care doriti sa reprezinte un hobby sau o legatura cu persoana decedata.
semeaza o anumita sabina baciu, pr manager. ma gandesc sincer sa comand un accesoriu d'asta funerar, in forma de pr, si sa i'l trimit acasa cu mentiunea "fa, tampito, ai facut pr-ul praf, l-ai omorat de tot. lasa'te si lasa'ne!"
n'o sa fac acum polologhia comunicatului de presa, mai ales ca mi-am propus un blog fara prea multe conotatii profesionale. dar cand primesc comunicate ca cel ce voi sa vi'l redau, nu ma pot abtine sa nu'mi pun mainile in cap de cata prostie se exista in domeniul asta, al PR-ului... daca tanti care semneaza acest... comunicat poate fi creditata atat de mult - eu nu cred!
Trimite-ti un ultim bun ramas printr-o coroana funerara
inca din titlu, comunicatul bulverseaza. cum adica sa'mi trimit eu mie un ultim bun ramas? si ce sa scriu? "ruxo, daca ma mai enervezi, eu, ilinca, imi iau blogul si te las"... cum "trimite'ti"? hellooooooo, grammar basis!
AccesoriiFunerare.com vine in intampinarea celor care trec printr-un moment dificil. Cu un singur click puteti rezolva toate problemele ce apar odata cu decesul cuiva apropiat. cum adica cu un singur click? astia's nebuni? inumani? insensibili? inconstienti? adica, fireste, toate problemele legate de pierderea cuiva drag tin, fireste, doar de accesoriile funerare!
Astfel fiecare coroana poate fi personalizata: alegand florile si culorile dorite, adaugarea unui obiect personalizat ca ornament sau selectarea unui design care doriti sa reprezinte un hobby sau o legatura cu persoana decedata.
semeaza o anumita sabina baciu, pr manager. ma gandesc sincer sa comand un accesoriu d'asta funerar, in forma de pr, si sa i'l trimit acasa cu mentiunea "fa, tampito, ai facut pr-ul praf, l-ai omorat de tot. lasa'te si lasa'ne!"
starea de nestare
Wednesday April 11, 2007 - 04:22pm
acum ploua, acum e soare, acum ninge, apoi ninge cu flori, si din nou se intuneca cerul, si e lumina asta nefireasca, si apoi iar e soare si cald, si se scutura stropii de ploaie, ninsoarea mieilor, si ies florile, se inverzeste pamantul, si ies freziile, si zambilele si tot liliacul din lume! iara eu acuma plang, si acuma zambesc si pe urma fug si iara ma intorc si uite'asa imi (pe)trec zilele!
ma simt ca'ntr'un videoclip al lui peter gabriel!
acum ploua, acum e soare, acum ninge, apoi ninge cu flori, si din nou se intuneca cerul, si e lumina asta nefireasca, si apoi iar e soare si cald, si se scutura stropii de ploaie, ninsoarea mieilor, si ies florile, se inverzeste pamantul, si ies freziile, si zambilele si tot liliacul din lume! iara eu acuma plang, si acuma zambesc si pe urma fug si iara ma intorc si uite'asa imi (pe)trec zilele!
ma simt ca'ntr'un videoclip al lui peter gabriel!
gigadraci!
Wednesday April 11, 2007 - 12:53pm
a fost odata ca niciodata, de parca n'ar fi fost, dar daca n'ar fi fost nu s-ar fi povestit... o cana. cana mea cu ursulet, "good morning, bear". intr'o zi a disparut. m'am enervat, fireste, da' mi'a trecut.
altadata a fost o lingurita cu coada lunga. a disparut si aia. m'am enervat, mi'a trecut.
ieri cand am venit la birou am gasit cutia cu servetele goala. nici macar unu' n'au lasat, de samanta. da' nici n'au aruncat cutia. "sa n ma prind?"
iara azi a pus capac! dintre toate lucrurile sutite de pe birou, azi a disparut jumatatea mea de coaja de nuca de cocos, folosita pe post de scrumiera. da'o naibii! de ce sa iei asa ceva?!?!?
mi'au stricat ziua!
tagged: secretele mele
Wednesday April 11, 2007 - 01:09am
am fost provocata, cu ceva vreme in urma, sa spun niste chestii dubioase si secrete despre mine. am stergs mailul din greseala si am uitat de el... pana acum. so...
1. nu suport usile inchise, mai ales in incaperi mici. nu stiu daca e claustrofobie sau paranoia, nu le suport si pace. primul lucru pe care l'am facut in casa a fost sa scot usile sufrageriei. au ramas doar cele de la dormitor, baie si bucatarie. si, fireste, aia de la intrare. exact la extrema, sunt stresata daca vad sertare sau usi de sifonier deschise. trebuie sa fie inchise bine si sa nu iasa nimic din ele.
2. nu'mi place otetul decat putin in ciorba de burta si la gogosari. nu mananc decat castraveti murati in saramura.
3. cand eram in clasa a saptea am fost prinsa fara bilet in troleu. am dat numele si adresa unei vecine cu un an mai mare. norocul ei a fost ca avea abonament nominal, valabil si in ziua amenzii. bianca n'a aflat niciodata din pricina cui si-a luat amenda aia.
4. semnul pe care il am pe barbie e capatat intr'a cincea, in curtea blocului. ne'am batut, copiii din curtea mea, cu cei din curtea blocului vecin. de la vorbe am ajuns la pietricele, de la pietricele am ajuns la cataroaie. noi ne'am adapostit in holul blocului, dar mingea de piele a tatii a iesit in curte si pentru ca o luasem pe sest de'acasa am iesit din adapost s'o recuperez si mi'am luat o piatra peste gura. o asistenta idioata a desavarsit opera cosandu'ma ca pe'un sac si curatand plaga mai apoi cu albastru de metil. peste cateva zile luam premiu I si m'am dus la "sora" sa'mi iau panglica pentru pampoane, asa, cu botul albastru. un copil s-a uitat la mine si i-a zis ma'sii "uite, mama, fata asta a mancat cerneala, hahaha". m'am simtit cumplit si cateva zile nu mi'am desprins batista de la gura.
cand m'am vindecat cat de cat, in prima zi in care am avut voie sa ies afara m'am dus glont, am apucat prima "arma" de pe maidan (0 bucata de lemn care avea si cuie in ea) si l'am pocnit pe la spate pe ala de ma lapidase (pe la spate fiindca era cu cinci ani mai mare decat mine si era baiat). l'am pocnit asa de tare c'a plans si nu regret nici azi ca l'am pocnit.
5. imi dau lacrimile la unele filme si la concertele mari, unde e lume multa si canta toti, public si artist.
6. cu putine exceptii, nu mananc ciocolata si nu'mi plac icrele, de nici un fel. nu suport mirosul lor si stiu imediat daca folosesc un tacam nespalat ca lumea dupa ce a fost folosit la icre.
7. in clasa a doua am mancat bataie pentru ca am uitat sa'mi fac tema la caligrafie. azi, la 31 de ani, am un scris de mana de'a dreptu frumos si nu ma semnez cu intiale ci cu numele intreg.
nu mai stiu cate dubiosenii trebuia sa scriu, asa ca o sa ma opresc... just in time. urma sa va spun despre faza aia cand ...
ups! am apast post this entry deja :p
am fost provocata, cu ceva vreme in urma, sa spun niste chestii dubioase si secrete despre mine. am stergs mailul din greseala si am uitat de el... pana acum. so...
1. nu suport usile inchise, mai ales in incaperi mici. nu stiu daca e claustrofobie sau paranoia, nu le suport si pace. primul lucru pe care l'am facut in casa a fost sa scot usile sufrageriei. au ramas doar cele de la dormitor, baie si bucatarie. si, fireste, aia de la intrare. exact la extrema, sunt stresata daca vad sertare sau usi de sifonier deschise. trebuie sa fie inchise bine si sa nu iasa nimic din ele.
2. nu'mi place otetul decat putin in ciorba de burta si la gogosari. nu mananc decat castraveti murati in saramura.
3. cand eram in clasa a saptea am fost prinsa fara bilet in troleu. am dat numele si adresa unei vecine cu un an mai mare. norocul ei a fost ca avea abonament nominal, valabil si in ziua amenzii. bianca n'a aflat niciodata din pricina cui si-a luat amenda aia.
4. semnul pe care il am pe barbie e capatat intr'a cincea, in curtea blocului. ne'am batut, copiii din curtea mea, cu cei din curtea blocului vecin. de la vorbe am ajuns la pietricele, de la pietricele am ajuns la cataroaie. noi ne'am adapostit in holul blocului, dar mingea de piele a tatii a iesit in curte si pentru ca o luasem pe sest de'acasa am iesit din adapost s'o recuperez si mi'am luat o piatra peste gura. o asistenta idioata a desavarsit opera cosandu'ma ca pe'un sac si curatand plaga mai apoi cu albastru de metil. peste cateva zile luam premiu I si m'am dus la "sora" sa'mi iau panglica pentru pampoane, asa, cu botul albastru. un copil s-a uitat la mine si i-a zis ma'sii "uite, mama, fata asta a mancat cerneala, hahaha". m'am simtit cumplit si cateva zile nu mi'am desprins batista de la gura.
cand m'am vindecat cat de cat, in prima zi in care am avut voie sa ies afara m'am dus glont, am apucat prima "arma" de pe maidan (0 bucata de lemn care avea si cuie in ea) si l'am pocnit pe la spate pe ala de ma lapidase (pe la spate fiindca era cu cinci ani mai mare decat mine si era baiat). l'am pocnit asa de tare c'a plans si nu regret nici azi ca l'am pocnit.
5. imi dau lacrimile la unele filme si la concertele mari, unde e lume multa si canta toti, public si artist.
6. cu putine exceptii, nu mananc ciocolata si nu'mi plac icrele, de nici un fel. nu suport mirosul lor si stiu imediat daca folosesc un tacam nespalat ca lumea dupa ce a fost folosit la icre.
7. in clasa a doua am mancat bataie pentru ca am uitat sa'mi fac tema la caligrafie. azi, la 31 de ani, am un scris de mana de'a dreptu frumos si nu ma semnez cu intiale ci cu numele intreg.
nu mai stiu cate dubiosenii trebuia sa scriu, asa ca o sa ma opresc... just in time. urma sa va spun despre faza aia cand ...
ups! am apast post this entry deja :p
cu coada, fara coada
Tuesday April 10, 2007 - 04:32pm
nush cum s'a ajuns de la cafea la coada pe blogul lui callme, da' s-a ajuns. si mi'am adus aminte de disperarea ce ma cuprinsese in copilarie cand mi-a zis mama ca daca nu's cuminte n'o sa'mi creasca coada. cum adica, coada? pai da, uite, toata lumea are coada, si pisica, si catelul, si soricelul, ba chiar si cocosul? si.. si.. eu?
tu n'o sa ai daca n'o sa te porti frumos. aaa, da' tu n'ai coada! ba am, dar acuma mi'a cazut si o sa'mi creasca alta, pentru ca mamele pot sa-si schimbe coada. cand o sa creasca o sa-ti arat, o sa vezi ca si eu am coada.
si'uite'asa m'am suparat eu foarte tare in fiecare zi cateva saptamani fiindca nici urma de coada, codita sau macar un ciot nu se vedea in oglinda!
si'acuma cand imi amintesc ma gandesc c'ar fi chiar dragut sa avem cozi. pentru ca, in primul rand, am putea sa ne tragem de ele, am putea sa le innodam de birou, ca pe sireturi, pentru cazurile (ipotetice, fireste) cand ne enerveaza cineva. nu in ultimul rand, coada ar putea sa fie accesorizata cu tot soiul de kestii, si poti s-o si vopsesti, tunzi, coafezi etc!
in plus, comunicarea ar fi relativ simplificata. adicatelea toata lumea stie ce'i aceea coada pe spinare, coada intre picioare, coada pe sus, nu?
taxidriver
Tuesday April 10, 2007 - 12:09pm
ie bine si caldut afara. si lume putina pe strada, mai mult pe trotuare. era inundatie de oameni p'aleea de la intrarea in herastrau, si tot veneau, si tot veneau. vreau si eu in parc!
si am venit c'un sofer super dragut, un pic sovaj, nebarbierit de doua zile, un pic grizonat si cu neste gene lungi de l'ar fi invidiat orice femeie si nu pe nedrept! si mai si mirosea bine!
ie bine si caldut afara. si lume putina pe strada, mai mult pe trotuare. era inundatie de oameni p'aleea de la intrarea in herastrau, si tot veneau, si tot veneau. vreau si eu in parc!
si am venit c'un sofer super dragut, un pic sovaj, nebarbierit de doua zile, un pic grizonat si cu neste gene lungi de l'ar fi invidiat orice femeie si nu pe nedrept! si mai si mirosea bine!
târfele lui chucky
Tuesday April 10, 2007 - 01:49am
nush daca are legatura cu finalul de vacanta si reinceputul jobului, dar n'am somn. ocazie cu care mi'am amintit sa postez o discutie cu golumbeanu, fiindca a fost super funny. discutia era pe mess si s-a petrecut inainte de pasti. enjoy!
golumbeanu (4/5/2007 12:16:21 AM): acum cateva minute..am ras isteric cu vali in fatza unei vitrine a unei florarii....floraria de la parterul blocului lui dan :))
golumbeanu(4/5/2007 12:16:34 AM): au "amenajat" aia vitrina...sa fie "dragutz"...de paste :)) golumbeanu(4/5/2007 12:16:37 AM): =))
golumbeanu(4/5/2007 12:16:57 AM): isuse ce odiosenii! ce papushi!...ziceai ca-s tarfele lu' chucky!
golumbeanu(4/5/2007 12:16:58 AM): :))
golumbeanu(4/5/2007 12:18:35 AM): si niste iepuri...care pareau din fatza zimbru si dintr-o parte timbru!...si ce dementza totala, cu un fel de planta de crengile careia erau agatzate oua aurii!...d'zeule..ziceai ca au gasit un extraterestru caruia i-au dat xtc si iarba, apoi l-au angajat sa amenajeze vitrina!
Ruxa (4/5/2007 12:18:58 AM): tarfele lu' chucky =))
Ruxa (4/5/2007 12:19:02 AM): :))
Ruxa (4/5/2007 12:19:02 AM): :))
golumbeanu(4/5/2007 12:19:04 AM): da frate!
golumbeanu(4/5/2007 12:19:05 AM): :))
golumbeanu(4/5/2007 12:19:22 AM): am ras cu spume la gura, ca intoxicatzii cu mercur!...vali nu putea sa faca pozele de ras
golumbeanu(4/5/2007 12:22:39 AM): stai sa verific daca a ajuns vali acasa...ca am mers cu acelasi taxi...numai ca taxiul era o dacie destul de veche..iar taximetristul a ajuns de la 0 la 120 in cateva secunde (pana in 10...nu stiu cum a reusit) :))
golumbeanu(4/5/2007 12:22:40 AM): =))
golumbeanu(4/5/2007 12:23:02 AM): probil ca avea azot in loc de benzina
Ruxa (4/5/2007 12:25:21 AM): avea forta lichida
golumbeanu(4/5/2007 12:25:50 AM): =))
golumbeanu(4/5/2007 12:25:51 AM): mbah
golumbeanu(4/5/2007 12:25:59 AM): stai ca imi trimite imediat vali pozele alea
golumbeanu(4/5/2007 12:26:41 AM): frate...zici ca e vitrina de pe strada cu felinare rosii, dintr-un amsterdam al unei lumi a papusilor ucigashe! :)
golumbeanu(4/5/2007 12:26:55 AM): innebunesti!
golumbeanu(4/5/2007 12:26:56 AM): =))
golumbeanu(4/5/2007 12:35:04 AM): mai esti?
golumbeanu(4/5/2007 12:35:25 AM): IMEDIAT vin si pozele cu Chucky's Penthouse
golumbeanu(4/5/2007 12:35:41 AM): haha
golumbeanu(4/5/2007 12:36:20 AM): era in vitrina ("also starring", ca sa zic asa) si un fel de gascan, fara un ochi (mutant, editzie limitata...presupun) :))
golumbeanu(4/5/2007 12:36:30 AM): =))
golumbeanu(4/5/2007 12:36:34 AM): o sa vezi imediat
golumbeanu(4/5/2007 12:36:38 AM): nu mi-a venit sa cred
golumbeanu(4/5/2007 12:36:38 AM): :))
golumbeanu(4/5/2007 12:36:57 AM): oooh daaaa!
golumbeanu(4/5/2007 12:36:58 AM): :))
golumbeanu(4/5/2007 12:37:20 AM): si...nici nu trebuie sa fumezi chestii!
golumbeanu(4/5/2007 12:37:21 AM): :))
golumbeanu(4/5/2007 12:37:37 AM): e suficient sa cobori pana la chioscul din coltz
golumbeanu(4/5/2007 12:37:52 AM): si sa te uitzi la privirile oamenilor :))
golumbeanu(4/5/2007 12:39:31 AM): lasand la o parte ca 8 din 10 au probleme psihice majore...se pare ca incep sa rasara dintre ei si unii cu simtzuri artistice foarte dezvoltate, simtzuri artistice care, bag sama, se manifesta in forma de jet...si inca unul de Hidrant!
golumbeanu(4/5/2007 12:39:42 AM): m-a terminat vitrina aia!
golumbeanu (4/5/2007 12:41:55 AM): in p..a mea! ...pe vitrina aia trebuia sa scrie "ROTTEN", nicidecum "floraria Diana" :))
golumbeanu eugen (4/5/2007 12:42:04 AM): =))
golumbeanu (4/5/2007 12:44:24 AM): sau...sa o acopere cu o perdea ceva...si daca vrei sa vezi ce e acolo, sa semnezi undeva ca nu ai probleme cu inima :))
golumbeanu (4/5/2007 12:49:06 AM): sunt foarte foarte convins ca daca in iad exista vitrine cu papusi, well...cam asa arata una...si inca una dintr-o zona de magazine de lux...in zona de talpa...a iadului, spre calcai pe undeva! :))
golumbeanu (4/5/2007 1:14:11 AM): oricum...fiecare piesa in parte...e o opera de arta...probabil d-aia si arata asa de haotic totul acolo...ptr ca fiecare in parte arata intr-atat de bine incat practic...se anuleaza reciproc =))
golumbeanu (4/5/2007 1:14:43 AM): oricum...iepurii aia mari..sunt de un inalt balans si rafinament...cu mainile alea...indoite nefiresc....de zici ca au capetele sucite...si sunt imbracatzi pe dos! :))
golumbeanu (4/5/2007 1:14:44 AM): =))
golumbeanu (4/5/2007 1:15:21 AM): si mainile si picioarele le au rupte...de cand s-au jucat ultima oara de'a "hai sa batem cuba cu trenul" =)) golumbeanu (4/5/2007 1:16:02 AM): ce dracu sa mai zic...e sursa inepuizabila de inspiratzie o vitrina d’asta!
golumbeanu (4/5/2007 1:16:17 AM): inca putzin si ma apuc iar de tutun, sa mor io! :))
sunt santajata!
Monday April 9, 2007 - 12:24pm
de fiecare data cand sun un serviciu cu clientii, fie ca'i banca sau operator de telefonie mobila sau cablu e ceva care ma enerveaza foarte tare. dupa ce'asculti o polologhie cat casa despre serviciile lor, reusesti sa te ceri la un om, persoana reala. inainte sa ajungi el, insa, ti se spune asa: "conversatia asta este inregistrata, ca sa putem sa-ti oferim tie servicii mai bune. daca nu inchizi telefonul inseamna ca esti de acord sa te inregistram".
well, o sa va spun acum si aici: nu's de acord si prin continuarea conversatiei nu'mi exprim nici un acord. doar ca e singura modalitate de a contacta pe cineva - persoana reala - de la serviciul cu clientii. daca mi se fura cartele, cardul, mi se blokeaza sim-ul sau orice al'ceva, trebuie sa vb c'o persoana reala. dar asta nu inseamna ca's de acord sa fiu inregistrata. si de fiecare data cand sunt nevoita sa vorbesc c'un provider de servicii aud aceeasi poveste. si ma simt oarecat santajata: de ce, daca vrei peste, tre sa cumperi si faina?
si, culmea, niciodata nu se'mbunatatesc serviciile!
de fiecare data cand sun un serviciu cu clientii, fie ca'i banca sau operator de telefonie mobila sau cablu e ceva care ma enerveaza foarte tare. dupa ce'asculti o polologhie cat casa despre serviciile lor, reusesti sa te ceri la un om, persoana reala. inainte sa ajungi el, insa, ti se spune asa: "conversatia asta este inregistrata, ca sa putem sa-ti oferim tie servicii mai bune. daca nu inchizi telefonul inseamna ca esti de acord sa te inregistram".
well, o sa va spun acum si aici: nu's de acord si prin continuarea conversatiei nu'mi exprim nici un acord. doar ca e singura modalitate de a contacta pe cineva - persoana reala - de la serviciul cu clientii. daca mi se fura cartele, cardul, mi se blokeaza sim-ul sau orice al'ceva, trebuie sa vb c'o persoana reala. dar asta nu inseamna ca's de acord sa fiu inregistrata. si de fiecare data cand sunt nevoita sa vorbesc c'un provider de servicii aud aceeasi poveste. si ma simt oarecat santajata: de ce, daca vrei peste, tre sa cumperi si faina?
si, culmea, niciodata nu se'mbunatatesc serviciile!
de ce?
Monday April 9, 2007 - 02:08am
de ce ne straduim cu atata ardoare si pasiune sa complicam lucrurile simple? de ce vorbim fara sa spunem, de ce mintim cand adevarul e mult mai la indemana, de ce trebuie sa fugim cand vrem sa ramanem si, in fine, de ce ramanem cand trebuie sa fugim?
adica nu "in fine", ca mai am de ce-uri. "in fine" pentru postul asta.
so?
minunile
Sunday April 8, 2007 - 11:03am
carfur, vineri, unde n'am stat decat zece minute la coada si, pe cand impachetam cele cumparaturi, m'am pomenit c'o fatuca langa mine care mi'a spus ca's la casa castigatoare a orei si mi'a dat o plasa cu vin si cozonac!
ieri, in piata, unde am reusit sa nu uit sa cumpar nimic, si nici preturile nu erau mai mari decat in alte zile! ultima cutie cu mix de vopseluri din magazin. lacul lebedelor din drumul spre casa, dar despre asta am mai vorbit!
faptul ca n'am spart decat un ou inainte sa le fierb, un ou cand le-am fiert si culorile frumoase si vii, in ciuda faptului ca, in loc de otet, am pus in vopsea neste vin uitat de vreme in frigider.
mi'a iesit painea, mai inalta si mai pufoasa ca niciodata, si pasca, mandra si gustoasa, si chiar si cozonacul, daca e sa punem la socoteala nu inaltimea ci gustul si poala de stafide!
tabloul pe care mi l-a dat tata aseara cand am trecut pe la ei sa le duc lumina, pentru ca supertehnologizata candela a mamei n'a facut fata celor cateva adieri la fel de bine ca banala mea lumanare stalp, cu margini inalte de ceara.
tabloul acela, o feerie de flori albastre, e cu atat mai suprinzator cu cat imi place si mie. usually, tata si cu mine avem gusturi cel putin diferite, dar asta chiar e frumos si se asorteaza cu restul casei mele, albastru cu bej!
ca un magar nesimtit ce mi's ma gandesc c'as mai vrea o minune, una mica, da' anume. sa vedem de unde mai sare iepurile!
foto: courtesy of domnu' victor stroe :)
it's a miracleeee!
Saturday April 7, 2007 - 11:59am
wow! asta chiar fuse saptamana mare!
i can hear! i can hear! i can hear... ceaikovski - lacul lebedelor! in piata matache! masina bengoasa, de jmeker, cu jmekerul la volan (brunet, burta, aur, tricou negru cu sclipici), probabil si'a trimis nevasta in piata sa ia ceapa, iar el sta in masina si asculta, bre, lacul lebedelor...
wow! asta chiar fuse saptamana mare!
3 x 3 x 3 ori...?
dar din dar
Friday April 6, 2007 - 06:25pm
dupa cum am auzit io, dar din dar se face rai. mama, ca cu ea incepem (toti), mi'a daruit niste minte, cu care m'am descurcat mai apoi sa capat un salariu. care a intrat azi pe card.... deci, ce'mi daruiesc eu din salariu, se keama dar din dar, nu?
iaca de ce mi'am luat o pereche de cercei d'argint cu niste unicorni frumosi si "ceva de incaltat". adica o pereche de balerini, cu bareta, super cute, o pereche de pantofi c'un fel de animal print, de care eu nu prea port, dar erau irezistibili si foarte comozi, in ciuda tocului destul de mare, si o pereche de adidasi verzi cu un pic de galben... ei erau intr'o vitrina si ... aaaa... ei, da, i'am luat si pe ei.
si o haina de primavara (da' n'aveam asa!), si o camasa,.. nu! trei camasi, da's albe, toata lumea stie ca eu nu rezist la camasi albe, iar la aia cu ursuleti cum as fi putut?, si un hanorac, tot alb. iaca! cred ca vine vara, din cauza ca azi am iesit despuiata, in tricou numa', da' nu mi'a fost frig deloc!
si la carfur, desi aglomerat, nu era coada, ceea ce este chiar o minune!
povestea fara cenzura
Thursday April 5, 2007 - 12:46am
deci, ca sa fie tabloul complet, imaginati'va mahalaua buzesti, cu feroviarul ars si cu libraria caragiale ruinata. mergi spre piata matache, intri pe berzei. casele ar fi frumoase daca le-ar reface cineva, da' nu le reface nimeni si arata triste si jupuite.
in dreapta, nu stiu cum, nu stiu de ce, un sensiblu. mai e unu, spre gara, la vreo cinci minute de mers pe jos. dupa farmacie, un magazin cu coroane de flori de plastic si trei garoafe prapadite, o tutungerie cu de toate, un birtulet cu vreo trei mese. vizavi de el, un kiosk de ziare.
din sens opus vine o doamna mai bruneta, opulenta, asa, generoasa la privitori. "da'mi'ai limbi de nenorocit, porc borat, iar te'ai imbatat, 'r'ai al dreacu tu si neamu tau cu ma'ta cu tot, ca'i o curva imputita si tot neamu vostru. iar ai baut banii". destinatarul cuvintelor de lauda zacea, intr'adevar, mort de beat, sau de somn si de beat (sunt sigura, adica, despre faptul ca doamna asta chiar stia ce zice), cu niste boarfe stranse sub cap, lipit de'o roata de dacie 1310 pe care un sofer nesocotit se riscase s'o lase parcata acolo.
mi'am continuat drumul. din sens opus, vin trei tineri. vrei o ciunga? nu, lasa. hai sa ti'o pun. as fi stat la discutii cu ei, asa, prietenosi cum pareau, dar ma grabeam sa mai prind vreo precupeata intarziata prin piata (era trecut de sapte jumate).
aproape in piata, cum vii dinspre buzesti, e hala de carne. lipit de ea, un loc (nush cum sa'i zic al'fel), varuit, pe care scrie, de mai multe ori MICI si de mai multe ori BERE. in fata locului, vreo doua mese ruginite, din alea de mancat la varice.
chiar in fata locului, straduta ingusta intre hala si o casa de mahala/piata, o masina. cred ca era un olcit sau un renault, da' prapadita, orice'ar fi fost. sprijiniti de masina, trei tineri, mai ciutaci, asa, 19-20 de ani, probabil fara alta ocupatie in afara de cea evidenta: mancatul de seminte si aruncatul cojilor pe jos.
in jurul lor, alti tineri, stau. pur si simplu. nu fac nimic. mai sunt vreo doi domni, asa, care au telefoane mobile in mana si ceva ma face sa cred ca, pana nu demult, nu le apartineau lor si ca nici nu le-au cumparat. nu's galagiosi, nu se cearta, nu tipa. vorbesc de'ale lor. trec nestingherita printre ei, sunt vreo 10-12 cu totu'. comenteaza ceva, dar imi fac loc. inca e lumina.
intru la paine, doi pasi mai incolo, imi iau lipia si ies. din masina prapadita de'aude muzica. ciulesc urechea. nu se poate. fac doi pasi spre ei, parca tot nu'mi vine sa cred. tinerii ciutaci inca mananca seminte, inca scuipa cojile pe jos, dar dau din cap pe ritmul muzicii, precum cateii de plus din dacia 1310. si asculta, da, e chiar ce nu'mi venea mie sa cred ca e: riders on the storm - the doors.
spre piata propriu zisa, nici tipenie. ciutacii tac acum, mananca seminte si asculta the doors. ma'ndrept spre tarabe in timp ce rad in hohote, spre mirarea taranilor care isi strang ceapa si ridichiile in papornite. cumpar ceapa, ridichii, salata, gasesc rosii, capsuni si chiar si niste telemea. si inca rad.
si mai rad si'acum, si'mi dau seama ca viata, sepia cum e ea, are cele mai neasteptate pete de culoare. auzi, the doors!
deci, ca sa fie tabloul complet, imaginati'va mahalaua buzesti, cu feroviarul ars si cu libraria caragiale ruinata. mergi spre piata matache, intri pe berzei. casele ar fi frumoase daca le-ar reface cineva, da' nu le reface nimeni si arata triste si jupuite.
in dreapta, nu stiu cum, nu stiu de ce, un sensiblu. mai e unu, spre gara, la vreo cinci minute de mers pe jos. dupa farmacie, un magazin cu coroane de flori de plastic si trei garoafe prapadite, o tutungerie cu de toate, un birtulet cu vreo trei mese. vizavi de el, un kiosk de ziare.
din sens opus vine o doamna mai bruneta, opulenta, asa, generoasa la privitori. "da'mi'ai limbi de nenorocit, porc borat, iar te'ai imbatat, 'r'ai al dreacu tu si neamu tau cu ma'ta cu tot, ca'i o curva imputita si tot neamu vostru. iar ai baut banii". destinatarul cuvintelor de lauda zacea, intr'adevar, mort de beat, sau de somn si de beat (sunt sigura, adica, despre faptul ca doamna asta chiar stia ce zice), cu niste boarfe stranse sub cap, lipit de'o roata de dacie 1310 pe care un sofer nesocotit se riscase s'o lase parcata acolo.
mi'am continuat drumul. din sens opus, vin trei tineri. vrei o ciunga? nu, lasa. hai sa ti'o pun. as fi stat la discutii cu ei, asa, prietenosi cum pareau, dar ma grabeam sa mai prind vreo precupeata intarziata prin piata (era trecut de sapte jumate).
aproape in piata, cum vii dinspre buzesti, e hala de carne. lipit de ea, un loc (nush cum sa'i zic al'fel), varuit, pe care scrie, de mai multe ori MICI si de mai multe ori BERE. in fata locului, vreo doua mese ruginite, din alea de mancat la varice.
chiar in fata locului, straduta ingusta intre hala si o casa de mahala/piata, o masina. cred ca era un olcit sau un renault, da' prapadita, orice'ar fi fost. sprijiniti de masina, trei tineri, mai ciutaci, asa, 19-20 de ani, probabil fara alta ocupatie in afara de cea evidenta: mancatul de seminte si aruncatul cojilor pe jos.
in jurul lor, alti tineri, stau. pur si simplu. nu fac nimic. mai sunt vreo doi domni, asa, care au telefoane mobile in mana si ceva ma face sa cred ca, pana nu demult, nu le apartineau lor si ca nici nu le-au cumparat. nu's galagiosi, nu se cearta, nu tipa. vorbesc de'ale lor. trec nestingherita printre ei, sunt vreo 10-12 cu totu'. comenteaza ceva, dar imi fac loc. inca e lumina.
intru la paine, doi pasi mai incolo, imi iau lipia si ies. din masina prapadita de'aude muzica. ciulesc urechea. nu se poate. fac doi pasi spre ei, parca tot nu'mi vine sa cred. tinerii ciutaci inca mananca seminte, inca scuipa cojile pe jos, dar dau din cap pe ritmul muzicii, precum cateii de plus din dacia 1310. si asculta, da, e chiar ce nu'mi venea mie sa cred ca e: riders on the storm - the doors.
spre piata propriu zisa, nici tipenie. ciutacii tac acum, mananca seminte si asculta the doors. ma'ndrept spre tarabe in timp ce rad in hohote, spre mirarea taranilor care isi strang ceapa si ridichiile in papornite. cumpar ceapa, ridichii, salata, gasesc rosii, capsuni si chiar si niste telemea. si inca rad.
si mai rad si'acum, si'mi dau seama ca viata, sepia cum e ea, are cele mai neasteptate pete de culoare. auzi, the doors!
raspunsl si castigatorii
Wednesday April 4, 2007 - 11:00pm
(drrrruuums)
the doors - riders on the storm
dupa indelungi deliberari, am decis sa ofer urmatoarele premii de consolare:
un CD cu romica puceanu domnului bursucu (pentru incercarile repetate si unele chiar apropiate de adevar - saraiman si saraiman),
un CD cu dona siminica doamnei sau domnisoarei acum:) pentru delicioasa idee cu berlin - take my breath away (siminica n'are breath, o sa vezi!)
un CD cu gica petrescu domnisoarei callmepirelli (pentru lalele)
si, in fine, un CD cu maria lataretu doamnei margareta, pentru toate diminetile noastre si toate cafelele domniei sale
toate, din colectia JN, fireste.
astept adresele. I mean it! :)
(drrrruuums)
the doors - riders on the storm
dupa indelungi deliberari, am decis sa ofer urmatoarele premii de consolare:
un CD cu romica puceanu domnului bursucu (pentru incercarile repetate si unele chiar apropiate de adevar - saraiman si saraiman),
un CD cu dona siminica doamnei sau domnisoarei acum:) pentru delicioasa idee cu berlin - take my breath away (siminica n'are breath, o sa vezi!)
un CD cu gica petrescu domnisoarei callmepirelli (pentru lalele)
si, in fine, un CD cu maria lataretu doamnei margareta, pentru toate diminetile noastre si toate cafelele domniei sale
toate, din colectia JN, fireste.
astept adresele. I mean it! :)
test cu premiu!
Wednesday April 4, 2007 - 09:02pm
test de imaginatie cu premiu. all invited!
povestea. azi am prins un 205 taman cand iesisem in piata presei asa ca n'am mai luat taxi-ul spre casa. am coborat la polizu, am luat'o spre buzesti spre casa, via piata matache. aproape in piata, cum vii dinspre buzesti, e hala de carne. lipit de ea, un loc (nush cum sa'i zic al'fel), varuit, pe care scrie, de mai multe ori MICI si de mai multe ori BERE. in fata locului, vreo doua mese ruginite, din alea de mancat la varice. booon.
chiar in fata locului, straduta ingusta intre hala si o casa de mahala/piata, o masina. cred ca era un olcit sau un renault, da' prapadita, orice'ar fi fost. sprijiniti de masina, trei tineri, mai ciutaci, asa, 19-20 de ani, probabil fara alta ocupatie in afara de cea evidenta: mancatul de seminte si aruncatul cojilor pe jos. in jurul lor, alti tineri fara ocupatie, dintre care unul imi spune ce mi-ar face el mie, da' sa nu insistam.
testul de imaginatie tine de muzica ce se razvratea prin boxele masinii, printre tinerii ciutaci din piata matache, intr'o seara, cum intri dinspre buzesti, pe langa hala, la MICI si BERE.
ce muzica ascultau tinerii? a se preciza cine canta si cum se cheama piesa.
mentionez ca celui/celei care da raspunsul corect ii promit o compilatie ce va sa contina si piesa, in variata originala, nu mp3-uri, oricat m'ar costa s'o obtin. asta, fireste, daca nu alege colectia completa "muzica de colectie" de la jurnalul :D
aveti doua ore. pornesc cronometrul.
test de imaginatie cu premiu. all invited!
povestea. azi am prins un 205 taman cand iesisem in piata presei asa ca n'am mai luat taxi-ul spre casa. am coborat la polizu, am luat'o spre buzesti spre casa, via piata matache. aproape in piata, cum vii dinspre buzesti, e hala de carne. lipit de ea, un loc (nush cum sa'i zic al'fel), varuit, pe care scrie, de mai multe ori MICI si de mai multe ori BERE. in fata locului, vreo doua mese ruginite, din alea de mancat la varice. booon.
chiar in fata locului, straduta ingusta intre hala si o casa de mahala/piata, o masina. cred ca era un olcit sau un renault, da' prapadita, orice'ar fi fost. sprijiniti de masina, trei tineri, mai ciutaci, asa, 19-20 de ani, probabil fara alta ocupatie in afara de cea evidenta: mancatul de seminte si aruncatul cojilor pe jos. in jurul lor, alti tineri fara ocupatie, dintre care unul imi spune ce mi-ar face el mie, da' sa nu insistam.
testul de imaginatie tine de muzica ce se razvratea prin boxele masinii, printre tinerii ciutaci din piata matache, intr'o seara, cum intri dinspre buzesti, pe langa hala, la MICI si BERE.
ce muzica ascultau tinerii? a se preciza cine canta si cum se cheama piesa.
mentionez ca celui/celei care da raspunsul corect ii promit o compilatie ce va sa contina si piesa, in variata originala, nu mp3-uri, oricat m'ar costa s'o obtin. asta, fireste, daca nu alege colectia completa "muzica de colectie" de la jurnalul :D
aveti doua ore. pornesc cronometrul.
infecta'm'as cu fericire!
Wednesday April 4, 2007 - 04:46pm
dupa cum bag seama, cam bantuie astenia de primavara pa bloguri. cu putine exceptii, toata lumea are cate ceva care nu e cu plus, ba dimpotriva! si nici io nu's mai breaza. de'aia m'am dus sa ma edific pe net in legatura cu ce noi stiri sunt la capitolul fericire. iat'o p'aia de azi, verificata, ca la carte, din trei surse.
asaaaa...
deci cica se exista o bacterie prietenoasa ce ar putea sa ne "boost" buna dispozitie prin cresterea secretiei de serotonina - adica fix acelasi efect pe care'l au antidepresivele. domnii cercetatori de la universitatea din bristol n'au reusit sa descopere inca felul complicat si chimic in care actioneaza bacteria, mycobacterium vaccae (ce nume simplu!) pentru a stimula secretia hormonului responsabil de fericire.
pe de alta parte (a oceanului) dar in aceeasi directie, alti cercetatori (de la canada) isi bat capul sa afle legatura intre aceasta serotonina, mood (care n'are o traducere suficient de graitoare in romana) si sistemul imunitar. in cuvinte simple, se pare ca serotonina asta ar putea sa echilibreze sistemul imunitar al persoanelor depresate sau predispuse la infectii.
NB bacteria cea prietenoasa, mycobacterium vaccae asta, se gaseste in pamant, sol, tarana, noroi, colb, cum vreti sa'i ziceti, asa ca e destul de usor de accesat. infectare placuta!
o sa pun si'o poza, da' inca nu m'am decis ce anume s'ar traduce la mine acuma cu fericire. thinking...
later edit: still thinking.. :)
dupa cum bag seama, cam bantuie astenia de primavara pa bloguri. cu putine exceptii, toata lumea are cate ceva care nu e cu plus, ba dimpotriva! si nici io nu's mai breaza. de'aia m'am dus sa ma edific pe net in legatura cu ce noi stiri sunt la capitolul fericire. iat'o p'aia de azi, verificata, ca la carte, din trei surse.
asaaaa...
deci cica se exista o bacterie prietenoasa ce ar putea sa ne "boost" buna dispozitie prin cresterea secretiei de serotonina - adica fix acelasi efect pe care'l au antidepresivele. domnii cercetatori de la universitatea din bristol n'au reusit sa descopere inca felul complicat si chimic in care actioneaza bacteria, mycobacterium vaccae (ce nume simplu!) pentru a stimula secretia hormonului responsabil de fericire.
pe de alta parte (a oceanului) dar in aceeasi directie, alti cercetatori (de la canada) isi bat capul sa afle legatura intre aceasta serotonina, mood (care n'are o traducere suficient de graitoare in romana) si sistemul imunitar. in cuvinte simple, se pare ca serotonina asta ar putea sa echilibreze sistemul imunitar al persoanelor depresate sau predispuse la infectii.
NB bacteria cea prietenoasa, mycobacterium vaccae asta, se gaseste in pamant, sol, tarana, noroi, colb, cum vreti sa'i ziceti, asa ca e destul de usor de accesat. infectare placuta!
o sa pun si'o poza, da' inca nu m'am decis ce anume s'ar traduce la mine acuma cu fericire. thinking...
later edit: still thinking.. :)
inconjurata de whatever
Wednesday April 4, 2007 - 01:46am
... si cand nu mi'e bine, imi fuge gandul acolo, la ea.
arareori ma duc, cand nu mi'e bine.
dar oricat de rau mi'ar fi cand nu mi'e bine, stiu ca exista, ca e acolo oricand, ca asta nu'mi poate lua nimeni. prieten tacut, de nadejde.
si, uneori, cand nu mi'e bine, e suficient doar sa stiu ca exista un liman, ceva real, in care sa am incredere. ca'i atata de mare incat acolo, langa ea, mi se pare ca toate problemele mele's mici.
si, uneori, mai ales cand nu mi'e bine, imi trimite cate un pescarus sa ma dojeneasca pentru ca, inconjurata de whatever, mi se intampla sa nu vad orizontul. si pescarusu'mi tipa "o sa fie bine"
sa stiu ca e acolo, cand am nevoie sau mi'e pur si simplu dor. atata tot.
bad robot!
Tuesday April 3, 2007 - 07:37pm
azi am vorbit la mobil de mi s-a terminat bateria, am trimis zeci de emailuri, am semnat (citet!) 210 scrisori, am vorbit si pe fix o gramada, am corectat, facut si refacut mai multe texte, am explicat, certat, intrebat, rezolvat, printat, comentat, suportat, resetat, actualizat si am alungat, in cateva randuri, niste furnici care nu stiu ce cautau la mine pe birou. nu am mancat nimic si am ajuns la toaleta abia cand s-a terminat bateria la telefon, acum 10 minute. la baieti, ca la fete era defect.
in schimb, am reusit sa nu ma gandesc la ce ma doare.
daca n'as simti nevoia sa'mi pun picaturi in nas ca sa respir (si sa respir, in special), mai ca m'as crede robot si n'as mai visa la noapte pentru ca, nu-i asa, robotii nu viseaza. si nici nu tind sa fie fericiti.
iupi.
to be a cat
Monday April 2, 2007 - 11:11pm
sunt zile, ca asta, de exemplu, in care ma gandesc la o serie de motive pentru care mi'ar placea, extrem de mult, ca, din cand in cand, sa fiu pisica. deoarece:
1. pisica se trezeste cand are kef, nu la 7 jumate, cand suna alarma
2. apropo, nu are telefon, deci nu poate fi gasita, deranjata, stresata!
3. pisica isi face dus singura, nu depinde de radet, renel, apa nova si alte regii autonome. pisica ESTE o regie autonoma. de asemenea, nu trebuie sa curete parul de pisica de peste tot!
4. pisicii nu'i trebuie pantofi (de la bata), cizme (de la otter), dresuri cu talie joasa, tzoale, farduri, accesorii
5. pisica nu trebuie sa tina dieta: i se rupe ei de silueta!
6. pisica poate sa topaie nestingherita oricat are chef si pe unde are chef! si poate sa doarma cand si cat vrea!
7. pisica nu trebuie sa plateasca pentru entertainment. aproape orice obiect poate deveni un parc de distractii.
8. in relatiile cu sexul opus, pisica nu are absolut nici o obligatie. asta, insa, nu o impiedica sa fie tandra, daca asa are ea chef.
9. pisica e suficient de desteapta incat sa invete din propriile'i greseli.
10. pisica ti se suie in poala si sta acolo si tu n'ai ce sa faci, pentru ca e i-re-zis-ti-bi-la. tu o s'o mangai si ea o sa toarca. daca are chef.
on the job!
Monday April 2, 2007 - 12:41pm
satui sa'si tot probeze produsele pe masinarii fara suflet, baietii de la durex, au organizat un fel de drive... secst! adica oameni din toata tara uniti'va, in felurite ocazii, pozitii, combinatii, da' uniti'va cu prezervativele si lubrifiantii durex! si d'apres anuntati'ne si pe noi cum a fost!
compania a anuntat ca are nevoie de vreo cinci mii de voluntari, necuplati, cuplati, casatoriti, care sa-si impartaseasca experientele provocate de folosirea produselor durex si sa marturiseasca cinstit daca viata lor secsuala s'a imbunatatit au ba cu aceasta ocazie. in prima zi de la lansarea acestei campanii s-au primit nu mai putin de 14.000 de cereri, de unde se vede ca 500 de lire nu's de ici de colo!
ce n'am inteles este daca proba se face cu materialul clientului (cumparat adicatelea) sau doritorilor li se pun alea alea la dispozitie in mod gratuit, de catre companie.
mare'i saptamana asta!
Monday April 2, 2007 - 09:14
saptamana mare, cica. n'am tinut post de nici un fel, dar nu cred ca e o coincidenta ca tot uit sa pun laptele in frigider si, slabut cum e, nu supravietuieste in bucatarie mai mult de'o noapte..
la jurnalul, azi, CD cu maria lataretu. miercuri, carte cu cele mai bune retete de bucate pascale, iar vineri, ei bine, DVD cu "the best of" inregistrari video cu cei mai lautari, din arhiva tvr-ului.
iar o sa alerg prin piata si pe la toate pravaliile mari si mici sa'mi iau vopsea de oo... da' galben n'aveti? nu, s'a terminat. poate totusi am noroc anu' asta si reusesc sa'mi fac cumparaturile macar joi, sa vopsesc oole vineri seara, iar friptura, garnitura, pasca si cozonacul sa fie gata sambata aproximativ pana la final de zi!
ceea ce va doresc si voo!
saptamana mare, cica. n'am tinut post de nici un fel, dar nu cred ca e o coincidenta ca tot uit sa pun laptele in frigider si, slabut cum e, nu supravietuieste in bucatarie mai mult de'o noapte..
la jurnalul, azi, CD cu maria lataretu. miercuri, carte cu cele mai bune retete de bucate pascale, iar vineri, ei bine, DVD cu "the best of" inregistrari video cu cei mai lautari, din arhiva tvr-ului.
asta inseamna saptamana mare de munca si vinere mare petrecuta la birou. basca lunea de dupa, teoretic. practic, sa se puna aia de dupa craciun, ca de pasti nu ma mai duc (daca pot)!
iar o sa alerg prin piata si pe la toate pravaliile mari si mici sa'mi iau vopsea de oo... da' galben n'aveti? nu, s'a terminat. poate totusi am noroc anu' asta si reusesc sa'mi fac cumparaturile macar joi, sa vopsesc oole vineri seara, iar friptura, garnitura, pasca si cozonacul sa fie gata sambata aproximativ pana la final de zi!
ceea ce va doresc si voo!
vorbe de duh
Sunday April 1, 2007 - 06:53pm
"aceasta este o gama cromatica care o prefera femeile"
by luana ibacka @ emisiunea "star style"
"aceasta este o gama cromatica care o prefera femeile"
by luana ibacka @ emisiunea "star style"
parfumul, THE MOVIE
Sunday April 1, 2007 - 01:04pm
nu ma dau in vant dupa ecranizari ("pe aripile vantului" e cam singura ecranizare buna care'mi vine in minte acuma, repede), dar p'asta am vrut s'o vad. pentru ca mi'a placut cartea si pentru ca eram curioasa cum au vazut'o altii. m'am dus sa vad parfumul cu scepticismul si rezerva cu care ma duc sa vad/citesc/ascult orice chestie "la moda".
tot asa, cu scepticism, am incercat sa privesc si amestecul ametitor de imagini ce descriau mirosul din piata de peste, felul in care s-a nascut jean- baptiste si adulmecarea fara nesat a lumii abia descoperite.
mi'au placut, intr'o ordine absolut aleatoare: cum a invatat sa vorbeasca, frenezia cu care a creat love and psyche, faza cu distilarea pisicii, cuprului si fierului, firescul cu care a omorat prima femeie si disperarea de dupa, parul rosu al laurei si privirea intoarsa peste umar cand fugea catre manastire (mi'au dat impresia ca aproape nu'si regreta moartea iminenta ca pret pentru a fi nota de varf a parfumului perfect), piata plina de oameni imbatati de dragoste si trezirea "de dupa", campul de levatica, magarusul si carutul de lemn al precupetei care a adus tuberozele, trandafirii luati cu lopata, felul in care baldini si, mai apoi, jean-baptiste insusi adulmecau parfumurile, cu o fluturare brusca a batistei, felul in care isi misca mainile pe esafod, ca un dirijor frenetic, costumele, decorurile, strazile parisului, cu oameni, culori si mirosuri, muzica.
nu mi'au placut: zgomotul de dop al nasterii, prinderea ferma a degetului la orfelinat, faptul ca era gol pana la brau cand afara era zapada (logic ar fi ca un patron inuman sa'si protejeze cat de cat angajatii ca sa nu moara, intr'o vreme cand orice infectie facea ravagii in populatie) pe cand lucra la vopsitorie, ingenunchierea calaului si, mai apoi, a tatalui laurei, faptul ca realizatorii au adaugat la titlu si "the story of the murderer" - chiar nu despre asta e vorba!
mi'au placut rau fructele taiate in doua si felul in care se desprindeau jumatatile una de alta, parca cu regret..
nu ma dau in vant dupa ecranizari ("pe aripile vantului" e cam singura ecranizare buna care'mi vine in minte acuma, repede), dar p'asta am vrut s'o vad. pentru ca mi'a placut cartea si pentru ca eram curioasa cum au vazut'o altii. m'am dus sa vad parfumul cu scepticismul si rezerva cu care ma duc sa vad/citesc/ascult orice chestie "la moda".
tot asa, cu scepticism, am incercat sa privesc si amestecul ametitor de imagini ce descriau mirosul din piata de peste, felul in care s-a nascut jean- baptiste si adulmecarea fara nesat a lumii abia descoperite.
mi'au placut, intr'o ordine absolut aleatoare: cum a invatat sa vorbeasca, frenezia cu care a creat love and psyche, faza cu distilarea pisicii, cuprului si fierului, firescul cu care a omorat prima femeie si disperarea de dupa, parul rosu al laurei si privirea intoarsa peste umar cand fugea catre manastire (mi'au dat impresia ca aproape nu'si regreta moartea iminenta ca pret pentru a fi nota de varf a parfumului perfect), piata plina de oameni imbatati de dragoste si trezirea "de dupa", campul de levatica, magarusul si carutul de lemn al precupetei care a adus tuberozele, trandafirii luati cu lopata, felul in care baldini si, mai apoi, jean-baptiste insusi adulmecau parfumurile, cu o fluturare brusca a batistei, felul in care isi misca mainile pe esafod, ca un dirijor frenetic, costumele, decorurile, strazile parisului, cu oameni, culori si mirosuri, muzica.
nu mi'au placut: zgomotul de dop al nasterii, prinderea ferma a degetului la orfelinat, faptul ca era gol pana la brau cand afara era zapada (logic ar fi ca un patron inuman sa'si protejeze cat de cat angajatii ca sa nu moara, intr'o vreme cand orice infectie facea ravagii in populatie) pe cand lucra la vopsitorie, ingenunchierea calaului si, mai apoi, a tatalui laurei, faptul ca realizatorii au adaugat la titlu si "the story of the murderer" - chiar nu despre asta e vorba!
mi'au placut rau fructele taiate in doua si felul in care se desprindeau jumatatile una de alta, parca cu regret..
concluziile zilei si cum am ajuns la ele
Sunday April 1, 2007 - 12:22am
concluzia zilei 1: daca s'teti la dieta, nu va duceti la steak: rasul ingrasa!
concluzia zilei 2: daca vrei un fular cool, du'te sa'ti cauti pantofi.
concluzia zilei 3: brd really sucks!
concluzia zilei 2: daca vrei un fular cool, du'te sa'ti cauti pantofi.
concluzia zilei 3: brd really sucks!
asta e despre o sambata aproape banala, de dinainte de florii. masa la ai mei si d'apres in oras. la mall, fireste: cautam pantofi.
cum am ajuns, m'am infipt in rafturile tatty teddy de la diverta: ursuletzaraia de'acolo e irezistibila. am luat apoi bilete la film (parfumul) si'am pornit la colindat dupa pantofi. n'am gasit nimic pe care sa mi se puna pata, cu exceptia celui mai cool fular negru cu franjuri de la zara, fata de care am facut o pasiune subita si fulgeratoare. si dupa ce ca era atat de misto mai era si foarte ieftin! hai cu el sa'l achit, cu cardul, ca mi se terminase cashul, "aaa, pai nu se poate cu cardul". e o defectiune. ok, o rog frumos sa'mi pastreze fularul meu minunat la casa, dau fuga la bancomat, "banca dumneavoastra (BRD sucks!) nu poate sa proceseze cererea". sun la banca, banca nu poate, intr'adevar, sa proceseze nici o cerere, fiindca li s'a blocat sistemul.
cu ultimii bani mi'am luat un chilled capuccinno si'o apa plata, in speranta ca pana incepe filmul (vreo 40 de minute) o sa se repare sistemul. la masa, daria, amica rabdatoare care m'a insotit in aceasta aventura, s'a lipit de un baiat. blond, ochi albastri si un zambet incredibil de matur pentru varsta lui: un an si opt luni.
sun la banca, s'a reparat sistemul, ura! iau fularul, nu, nici o punga, nu'mi trebuie, abia asteptam sa mi'l pun la gat! fuga la film, mai sunt cateva minute!
(pauza de film. despre care o sa vorbesc, da' in alt post)
dupa film ne'am intalnit cu didi, un coleg d'al meu, infometat nevoie mare. mergea si la noi ceva de mancare dupa atatea peripetii, asa ca ne'am oprit la steak. fireste, dupa ce am ocolit tot rotocolul ala ca sa ajungem la o carciuma situata chiar langa iesirea din movieplex. d'oh!
io comand wuk cu creveti, surimi si pene. didi si'a luat coaste de purcel si'un cartof copt, daria si'a luat o salata cu ton. pana sa vina mancarea am facut oarece misto de pantalonii unui tanar de la o masa vecina, negri, cu tinte, si fara nici o legatura cu moaca lui, chiar draguta, al'fel, de baiat cuminte. ca sa se uitam mai bine, am zburat meniul de doua ori de pe masa, o data io pentru mine, si o data didi pentru daria :))
vine mancarea, din categoria "i had better". colegu, extrem de infometat, are ghinion: pe coaste carne cam putina, cartoful era copt, da' uscat.. comandam si desert care vine chiar repede. eu bag linistita lingurita in tiramisu (i had waaay better), didi da sa faca si el acelasi lucru cu torta lui. ntz! nu mergea! torta era... bocna! spre funul clientilor de la mesele din jur, s'a chinuit omu' cu lingurita si'un cutit, pana a dovedit'o, da' cu mari eforturi.
stam, barfim, daria cere si ea un desert, o crema de oua, bunicica. cat mai stam la povesti, in bucatarie (toata la vedere) un flacau de'al casei se'apuca sa spele hota. nimic interesant. asta pana cand se cocoata nitelus si se da pe spate. grasun cum era, i s'a revarsat burtica in toate directiile, toata cata nu'ncapea in blugi. radem, radem si iar radem, fiindca era foarte haios, asa, concentrat, si cu colacelul scapat de sub control. a tot sters la hota aia, in variate pozitii, pret de vreo zece minute. si cam tot atata am ras si noi.
intrebarea zilei: daca vrei sa'ti iei pantofi ce anume trebuie sa cauti prin magazine?
joi, 25 septembrie 2008
atractii fizice si logice
Saturday March 31, 2007 - 01:17am
in clasa a zecea ne'a venit un prof nou de fizica, nick, student in ultimul an. nick era destul de mic de statura, dar teribil de dragut si de fastacit intr'o clasa cu atatea fete (20 de fete vs. 9 baieti) si prea putine pasionate de fizica. brusc, n'am mai chiulit la orele de fizica. pe nick l-am pupat cu tupeu de sf nicolae, in fata intrarii profesorilor, si cred ca nici acum nu stie nimeni din clasa cine i'a pus cutia cu bomboane pe scaunul de la catedra in aceeasi zi..
in facultate mi'a placut proful de logica, miki. de fapt, il placea o colega care imi parea antipatica, si aia flirta cu el cu nesimtire, asa ca am decis sa i'l "iau". ceea ce mi'a si reusit. miki s-a dovedit a fi un flirt care'mi trezeste si'acum zambete, de la tigara fumata impreuna in pauza dintre cele doua ore pana la dansul de la bal. cel mai tare m'am distrat cand ne'a dat un test si ne'a cerut sa facem un rationament bazat pe o realitate inconjuratoare. eu am scris asa:
toti profii de logica sunt draguti.
miki e prof de logica.
ergo, niki e dragut.
prietenii stiu de ce =))
in clasa a zecea ne'a venit un prof nou de fizica, nick, student in ultimul an. nick era destul de mic de statura, dar teribil de dragut si de fastacit intr'o clasa cu atatea fete (20 de fete vs. 9 baieti) si prea putine pasionate de fizica. brusc, n'am mai chiulit la orele de fizica. pe nick l-am pupat cu tupeu de sf nicolae, in fata intrarii profesorilor, si cred ca nici acum nu stie nimeni din clasa cine i'a pus cutia cu bomboane pe scaunul de la catedra in aceeasi zi..
in facultate mi'a placut proful de logica, miki. de fapt, il placea o colega care imi parea antipatica, si aia flirta cu el cu nesimtire, asa ca am decis sa i'l "iau". ceea ce mi'a si reusit. miki s-a dovedit a fi un flirt care'mi trezeste si'acum zambete, de la tigara fumata impreuna in pauza dintre cele doua ore pana la dansul de la bal. cel mai tare m'am distrat cand ne'a dat un test si ne'a cerut sa facem un rationament bazat pe o realitate inconjuratoare. eu am scris asa:
toti profii de logica sunt draguti.
miki e prof de logica.
ergo, niki e dragut.
prietenii stiu de ce =))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)